Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în 2018 și 2019, în contextul încetinirii consumului privat, și a avertizat asupra adâncirii în continuare a deficitului bugetar, în special din cauza majorărilor salariilor și pensiilor.
Economia României va încetini la 3,6% în acest an, de la 7,3% în 2017, potrivit noilor proiecții ale Comisiei. În prognoza din primăvară, Comisia preconiza o creștere economică de 4,5% în 2018.
Anul viitor, economia românească este așteptată să înregistreze un avans de 3,8%, sub creșterea de 4% estimată în primăvară.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
FMI estimează un avans economic de 4% în România în acest an și de 3,4% în 2019, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) preconizează creșteri de 4,2% și, respectiv 3,6%.
“Consumul privat, principalul factor care a contribuit la creșterea economiei în 2017, prezintă semne clare de încetinire. Aceasta se datorează unei inflații persistente ridicate, în principal din cauza prețurilor la energie și a reducerii politicilor publice îndreptate spre creșterea venitului disponibil”, potrivit Comisiei.
Deficitul guvernamental este estimat la 3,3% din PIB în acest an, față de un deficit de 2,9% din PIB în 2017, urmând să se adâncească la 3,4% din PIB anul viitor și la 4,7% din PIB în 2020.
CITEȘTE ȘI Vasilescu spune că salariile bugetarilor vor crește în fiecare an cu 25% din diferența între salariul prevăzut pentru 2022 și cel din prezentProiecțiile sunt susținute, în principal, de planurile referitoare la majorarea semnificativă a punctului de pensie, planuri incluse în programul de guvernare și care au fost implementate prin Legea pensiilor adoptată recent de Guvern, arată Comisia.
În consecință, deficitul structural al României este preconizat să se adâncească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la circa 4,5% în 2020, în timp ce ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 38,2%, de la puțin peste 35% anul trecut.
Executivul de la Bruxelles notează că un risc semnificativ la adresa evoluției economiei românești este acela că majorările salariale ar putea continua să avanseze în ritm mai accelerat decât productivitatea, determinând scăderea în continuare a competitivității economice și încetinirea exporturilor.
În plus, incertitudinile privind politicile guvernamentale, cu posibile efecte negative asupra mediului de afaceri, precum și provocările atingerii țintelor de deficit bugetar ar putea limita deciziile de investiții, consideră Comisia.