Restaurantele au avut în rândul lor, în România, în ultimii doi ani, de pandemie, mai multe insolvențe comparativ cu hotelurile, acestea din urmă adaptându-se mai ușor restricțiilor, relevă date Profit.ro.
Numărul firmelor cu obiect de activitate "Restaurante" care au intrat în insolvență în 2021 s-a dublat față de anul anterior, ajungând la 415, dintre care 148 sunt deja radiate, iar alte 166 de firme sunt în faliment, arată datele centralizate și transmise de Registrul Comerțului pentru Profit.ro.
În ceea ce privește segmentul hotelier, doar 56 de firme care operează hoteluri, din cele circa 1.200 existente la nivel național, și-au declarat insolvența în ultimii doi ani, semn că industria hotelieră a reușit totuși să supraviețuiască, cel puțin comparativ cu alte segmente din domeniul ospitalității.
Unul dintre motive este faptul că 2019 a fost cel mai bun an al turismului românesc, cu rate de profit bune, ceea ce a ajutat hotelierii să se mențină pe linia de plutire în 2020, primul an al pandemiei.
„Criza sanitară a prins mulți hotelieri cu rezerve financiare, pe care le-au pus la bătaie în primul moment al crizei. Asta a salvat anul 2020. Pentru hotelurile de vacanță, din stațiuni, efectele pandemiei au fost mult mai puțin grave deoarece atât vara 2020, cât mai ales vara 2021 au mers destul de bine. Amânările de plată a obligațiilor către stat și formele de sprijin oferite de stat pentru forța de muncă au fost măsuri de mare ajutor pentru industrie, dar și mult așteptata aplicare a schemei HoReCa 2020, care poate salva anul acesta”, a explicat pentru Profit.ro, Călin Ile, Președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
În plus, potrivit acestuia, marea majoritate a investitorilor în turism mai au afaceri și în alte domenii, astfel că au putut să-și susțină business-urile hoteliere cu resursele provenite din acele zone.
„Cei care sunt axați doar pe industria hotelieră au avut și vor avea probleme în a depăși această perioadă critică pentru sectorul ospitalității”, punctează Călin Ile.
De remarcat este că jumătate dintre firmele care au intrat în insolvență nu o duceau prea bine nici în anul anterior pandemiei, multe dintre acestea având cifre de afaceri egale cu zero în 2019, în timp ce altele abia fuseseră înființate. În schimb, restaurantele și hotelurile cu un business mai solid și o prezență mai veche pe piață au reușit să facă față presiunilor generate de pandemie, cu pierderi majore într-adevăr, dar încă în funcțiune. Pe segmentul hotelier pierderile s-au ridicat la peste 1 miliard de lei în 2020, în timp ce restaurantele au înregistrat o pierdere cumulată de 993 de milioane de lei.
Pentru 2022, dacă impactul pandemiei va continua să se manifeste în sectorul hotelier, președintele FIHR estimează că vor urma 2-3 luni grele, în care hotelierii nu se vor mai putea baza pe rezerve.
„Nu mai există în acest moment vreo schemă de compensare pentru pierderile din 2021. Noi am propus către autorități și sperăm că vor înțelege nevoia ei. Piața este foarte jos din cauza restricțiilor, iar presiunea pe plata taxelor, impozitelor, ratelor la bancă nu mai poate fi amânată. De asemenea, costurile mărite cu energia și creșterile de prețuri generale ale mărfurilor vor impacta și mai tare industria noastră, astfel încât probabil că vom mai vedea firme intrate în insolvență și în anul 2022 în industria noastră”, arată Călin Ile pentru Profit.ro.
Primele 20 cele mai mari afaceri din segmentul hotelier care au intrat în insolvență au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de aproape 32,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din întreaga piață, estimată la 5,9 miliarde de lei în anul pre-pandemic.
Mai jos lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
Lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
De cealaltă parte, Ion Biriș, nou Președinte al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), proprietar al clubului Loft, a explicat pentru Profit.ro care sunt motivele pentru care numărul restaurantelor care au intrat în insolvență în ultimii doi este mai mare decât cel al hotelurilor, deși restricțiile au fost aceleași pentru ambele segmente.
“În primul rând, procentul restaurantelor care funcționează în spații închiriate este mult mai mare decât în cazul hotelurilor, care funcționează mai degrabă în spații deținute de companiile care le operează. Iar costul legat de chirie poate fi enorm în bugetul unui restaurant, direct proporțional cu zona și suprafața.
Apoi, desigur, deși se presupune că în criză oamenii se ajută între ei, sunt foarte multe restaurante care nu au beneficiat de înțelegere din partea proprietarilor de spații sub nicio formă”, spune Ion Biriș, adăugând totodată că multe dintre restaurantele care înainte de criză nu făceau livrări, nu au reușit să-și adapteze modelul de business pentru a face funcțional acest segment.
“Bucătăria de restaurant a la carte e foarte diferită de cea de delivery și implica, desigur, și costuri suplimentare, comisioanele livratorilor, costurile de packaging, care de cele mai multe ori nu pot fi susținute”, arată președintele HORA.
“Sunt foarte multe restaurante care au rămas complet fără personal, fiind în imposibilitate de a opera locațiile. Înainte de criză, industria HoReCa deja se confrunta cu un deficit enorm de personal, în jur de 50.000 de oameni. În criză, industria a mai pierdut 20%, fie din cauze financiare, fie pentru că unii s-au temut pentru viitorul lor”, subliniază Biriș.
Pe categoria restaurantelor, cifra de afaceri a scăzut cu aproape 30% în 2020, de la 12,4 miliarde de lei în 2019 la 8,7 miliarde de lei, rulaj realizat de cele 4.240 de restaurante existente la nivel național anul trecut.
Cele mai mari 20 de insolvențe au avut cumulat o cifră de afaceri de 123,5 milioane de lei în 2019, care reprezintă 0,99% din întreaga piață a restaurantelor, estimată la 12,4 miliarde de lei în 2019.
Mai jos lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
Lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
Estimările lui Ion Biriș pentru 2022 indică faptul că numărul insolvențelor din HoReCa va continua să crească sau cel puțin se va menține la același nivel ca în anii precedenți, dacă nu vor fi acordate granturi și pentru anul 2021.
“Avem ca obiectiv clar ca până la finalul anului 2021 să putem achita către beneficiari toate granturile aferentei schemei de stat pentru industria HoReCa prevăzute în limita de 1 miliard de lei. Subliniez că Ministerul Antreprenoriatului și Turismului este un partener al celor care au aplicat pentru această măsură, pe care îi încurajez să aibă în vedere demararea tuturor procedurilor operaționale astfel încât sumele să ajungă cât mai repede în conturile bancare indicate, conform prevederilor contractuale. Totodată, cheltuirea de către beneficiari a granturilor are prevederi stricte, iar colegii din minister vor urmări cu mare atenție modalitatea de utilizare a banilor”, a transmis Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului.
Mai jos lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
Lista centralizată și transmisă de Registrul Comerțului
Notă: Topul a fost realizat pe baza CAEN 5510 - "Hoteluri și alte facilități de cazare similare" și CAEN 5610 - "Restaurante", după cifra de afaceri aferentă anului 2019, datele fiind centralizate și furnizate de Registrul Comerțului. Clasamentul reflectă firmele care au intrat în insolvență în ultimii doi ani, indiferent de statusul lor de la data de 28.12.2021 - radiată sau faliment spre exemplu - după cum se poate observa în tabel.
