Acesta declarase și în urmă cu o lună că Bruxelles-ul pare să aibă dubii că majorarea salarială prevăzută în noua lege a salarizării se va limita la o indexare cu 7% a anvelopei bugetare, respectiv la 12 miliarde lei față de fondul actual de salarii, de 166 miliarde lei.
Profit.ro tocmai a relatat că proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5%, afirmă autoritățile, astfel că se poate ajunge la o majorare cu circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Acum, Bolojan spune că în continuare Comisia Europeană are nelămuriri cu privire la modul în care Guvernul va finanța această creștere a anvelopei bugetare.
”Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care îl a lăsat domnul Manole. Pe bază acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și a constatat că în propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele. Că atare suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat treptat și a ajuns la anumite valoare, să spunem peste 12 miliarde ca anvelopă. Deși inițial se pornise de la 8 miliarde.
În această situație, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susținere la noi, ci este și jalon îndeplinit, a fost comunicat experților Comisiei Europene acest draft acest material de lucru”, a explicat Bolojan.
Potrivit acetuia, punctul de vedere al Comisiei Europne a fost comunicat azi Guvernului.
”A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea.
Nu au respins propunerea, au făcut anumite observați, au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț”, a mai afirmat Ilie Bolojan, la postul de televiziune B1.
Întrebat ce probleme a identificat Comisia, Bolojan a arătat că este vorba în continuare de sursa de finanțare a creșterii anvelopei bugetare la 12 miliarde lei.
”E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească.
Ori, cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. Ori, știți, la creșteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-și asume reducere de cheltuieli”, a spus premierul Bolojan.
Subiectul legii salarizării va fi discutat din nou de președintele Nicuor Dan cu liderii partidelor din foista coaliție, iar premierul Bolojan susține adoptarea proiectului, pentru că astfel România primește cei peste 700 milioane euro din PNRR pentru acesat jalon.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, arătase anterior că va fi prezentată o variantă îmbunătățită pentru sectoarele educație și sănătate în cazul noii legi a salarizării în sectorul bugetar, iar creșterea anvelopei bugetare nu va fi acoperită din noi taxe, ci de reducerea unor cheltuieli.
”Față de lucrurile pe care le-ați văzut în spațiu public, pe varianta din 17 iulie, varianta actuală este îmbunătățită semnificativ pe două domenii, pe sănătate și pe educație. Nu spun că există un acord din partea sindicatelor pe variantele respective. Există însă o aliniere instituțională importantă cu ministerele de linie, Educație și Sănătate și, evident, faptul că discutăm cu sindicatele în continuare, arată că dialogul, care la un moment dat fusese blocat din diverse pricini, este reluat”, a afirmat ministrul Pîslaru.
Potrivit acestui liderii politici pot discuta pe acest proiect astfel încât să fie înregistrat în Parlament spre sfârșitul săptămânii viitoare și să fie adoptat într-o sesiune extraordinară a Parlamentul, în jurul datei 25-26 august, pentru a putea fi promulgat chiar înaintea încheierii PNRR, respectiv 31 august.
Întrebat dacă a fost luată în calcul ideea ca unele majorări la educație să fie acordate abia în 2028, Dragoș Pîslaru a subliniat că a fost vorba doar de un scenariu.
”A fost o variantă de lucru. În acest moment nu vă pot confirma că această variantă de lucru va fi varianta finală. A fost o variantă de lucru pe care am discutat-o, având în vedere faptul că sectorului de educație i s-au făcut niște promisiuni considerabile în timpul unor guvernări trecute, în 2023. De altfel promisiuni care au fost prinse și într-un act normativ, într-o ordonanță de urgență. Și atunci, practic, pentru acest sector, în mod special, am explorat modalități prin care să putem să vedem cum am putea să ne îndreptăm către acele solicitări pe care sindicatele le-au adresat”, a explicat ministrul
El a avertizat însă că în 2027 nu există vreo cale să fie depășite cele 12,1 miliarde de lei anvelopă bugetară pentru noua lege, reprezentând o creștere cu 4 miliarde față de bugetul inițial pe care a fost semnat acordul politic.
”Sindicatele din educație solicită suma de 9 miliarde de lei pentru sectorul de educație, ca să fie foarte clar, numai pentru sectorul de educație. În contextul în care în alocarea de 12,1 miliarde, noi alocasem cea mai mare alocare unui sector distinct, și anume 3 miliarde. Diferența este, după cum vă dați seama, de la 1 la 3, ca și valoare. Și atunci, neputând intra în anvelopa anului 2027, singura variantă, atenție, că sunt foarte explicit aici, teoretică, ca scenariu, pe care am discutat-o ar fi fost să punem în 2028 o parte din diferența respectivă”, a afirmat ministrul.
Pîslaru a negat categoric că majorarea anvelopei bugetare va fi susținută prin noi taxe și a arătat că este vorba în schimb de reducerea unor cheltuieli.
”Nu există între scenariile pe care le avem pe masă pentru a acoperi această sumă vreo creștere de taxe, ca să fie clar tuturor românilor că nu li se pregătesc alte creșteri de taxe. Discutăm de reduceri de cheltuieli, o parte din aceste cheltuieli fuseseră asumate de fosta coaliție, că vor fi reduse și nu au fost asumate, dar, repet, cu siguranță, dați-mi voie ca, având în vedere că am un rol mai degrabă tehnic în această perioadă, că atunci când liderii politici își vor asuma un pachet, vor găsi propuneri bine fundamentate de opțiuni de unde acest buget să izvorască fără niciun fel de probleme. Adică vă pot spune că există opțiuni confortabile pentru a genera acea diferență de 4,5 miliarde de lei”, a dat asigurări ministrul.
Principala concluzie a discuției de la Cotroceni despre legea salarizării a fost că în următoarea săptămână Ministerele Muncii, Sănătății și Educației trebuie să se pună de acord pe o variantă îmbunătățită, potrivit fostului ministru PSD al Muncii, Florin Manole. Actualul ministru interimar de resort, Dragoș Pîslaru, vorbește și el de o nouă grilă pentru educație și spune că diferența este semnificativă.
Președintele Nicușor Dan a avut la Palatul Cotroceni discuții pe tema legii salarizării cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, Pliderul PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, și liderul UDMR, Kelemen Hunor, care au fost însoțiți de reprezentanții partidelor din grupul de lucru pe acest proiect.
”Principala concluzie a discuției de la Cotroceni despre legea salarizării este că în următoarea săptămână Ministerele Muncii, Sănătății și Educației trebuie să se pună de acord pe o variantă îmbunătățită, să o verifice cu Finanțele din punctul de vedere anvelopă bugetară și să o aducă, apoi, la masa deciziei politice”, a transmis ulterior fostul ministru PSD, Florin Manole, unul din ceio care au coordonat o variantă a legii.
”Încă se mai poate. Încă mai e timp pentru a avea o lege bună care să mulțumească și sistemul public, să raspundă și rigorilor bugetare și să atragem și banii europeni. Condiția e ca membrii aceluiași guvern, fie el și demis să facă primul pas și să se înțeleagă tehnic”, a adăugat Florin Manole.
Actualul ministru interimar al Muncii, liberalul Dragoș Pîslaru, a comentat anterior criticile privind grilele din noua lege pentru domeniul educației, subliniind că ar urma să fie prezentate noi grile în domeniu, care pot constitui ”o surpriză plăcută”.
”Vă rog să așteptați să vedeți nouă grilă înainte de a trage concluziile finale. S-ar putea să aveți o supriza plăcută. Nu pretind că este nici așa ceva ideal, dar diferența este semnificativă”, a susținut Pîslaru.
