România se va lupta inclusiv cu Germania. Consilier prezidențial anunță că vin negocieri dure și complicate pentru menținerea fondurilor UE în agricultură și plăți regionale

”Riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”, avertizează consilierul Valentin Naumescu.

”Președintele României și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei au co-initiat și coordonat redactarea și trimiterea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului Prietenii Coeziunii, către Președinția irlandeză a Consiliului UE (șeful guvernului Republicii Irlanda), prin care se solicită păstrarea finanțării politicii de COEZIUNE și a politicii AGRICOLE comune în noul cadru financiar multianual 2028-2034”, spune Naumescu.

CITEȘTE ȘI De ce mai schimbăm ora. România va trece curând la ora de iarnă

Potrivit acestuia, peste câteva zile, înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie, Președinția irlandeză urmează să anunțe un cadru de negociere revizuit, după cel cipriot din primul semestru.

”Nu este un secret că un alt grup, de 6 state (Germania și "frugalii"), dorește o reducere a proiectului inițial al Comisiei Europene din vara anului trecut «cu sute de miliarde de Euro». Evident, ca întotdeauna în cadrul UE, vor urma negocieri dure și complicate, întinse pe cel puțin trei Consilii Europene planificate până în decembrie, la capătul cărora se speră obținerea unui acord al celor 27 lideri din EUCO, bazat pe un compromis rezonabil și acceptabil”, a mai transmis Naumescu.

Potrivit acestuia, ”riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului CFM până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”.

”În plus, 2027 este un an electoral important în UE, în care vor avea loc alegeri inclusiv în patru state cu economii mari: Franța, Italia, Spania (dacă nu vor fi mai repede, așa cum se speculează de ieri) și Polonia, motiv pentru care se afirmă că, în absența unui compromis în decembrie 2026, următoarea «fereastră de oportunitate» ar putea apărea abia în toamna lui 2027”, a adăugat consilierul prezidențial.

CITEȘTE ȘI VIDEO ANUNȚ Aproape 800 de locuri de parcare nu vor mai fi cu plata la oră, ci vor deveni parcări de reședință pentru locuitorii sectorului 1

Potrivit lui Naumescu, Grupul Prietenii Coeziunii va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie.

Șaptesprezece guverne ale UE, între care și România, au avertizat public față de reducerile fondurilor destinate agriculturii și plăților regionale în cadrul viitorului buget pe șapte ani, criticând astfel poziția Germaniei în cadrul negocierilor, scrie Politico.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicușor Dan au coordonat inițiativa și vor găzdui o reuniune informală a acestor țări în marja următorului Consiliu European, care va avea loc pe 15 și 16 octombrie.

Cadrul financiar multianual (CFM) finanțează totul, de la subvențiile pentru agricultori până la ajutorul pentru dezvoltare, și se numără printre cele mai dificile negocieri de la Bruxelles.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Producătorul Cocorico, la vânzare către unul dintre cei mai mari jucători integrați din industria agribusiness românească. Posibilă tranzacție agricolă a anului 2026 - surse

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 și a redirecționat sute de miliarde de la agricultură și plățile regionale, cunoscute sub denumirea de politica de coeziune, către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea.

Așa-numitul grup ”Prietenii Coeziunii” a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii și al coeziunii ”nu ar face decât să slăbească [bugetul] și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Guvernele UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să amenințe să deraieze negocierile.

Una dintre cele mai sensibile chestiuni se referă la introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de ”resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului. Comisia a propus cinci noi taxe care se estimează că vor genera 66 de miliarde de euro pe an.

CITEȘTE ȘI OMV Petrom și Romgaz, victime la Bruxelles în fața unei ierni dificile. UE vrea să amâne aplicarea normelor pentru emisiile de metan doar pentru importatori, nu și pentru producătorii interni, prin care OMV Petrom și Romgaz

Pachetul fiscal este susținut cu tărie de Franța, dar propunerile individuale au fost contestate de mai multe guverne naționale care se tem că vor fi afectate în mod disproporționat de aceste taxe.

Cele 17 țări au menționat în scrisoare că noile resurse proprii ”ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive”.

Pentru a-și crea o marjă de manevră mai mare, acestea au reînnoit, de asemenea, apelurile de amânare a rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, care se estimează că va costa 25 de miliarde de euro pe an, și s-au opus reducerilor bugetare acordate țărilor mai bogate, cunoscute sub denumirea de ”rabaturi”.

Recent, Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a declarat că România are nevoie de cel puțin un miliard de lei pentru a plăti subvențiile pe care le-a promis fermierilor și le-a adoptat prin lege.

El arată că Ministerul Agriculturii are nevoie de o rectificare bugetară.

”Mă uit la domeniul pe care îl păstoresc acum, la Agricultură, avem nevoie de cel puțin un miliard de lei urgent pentru a plăti subvențiile de care au nevoie fermierii. Vorbim de subvenții pentru care există cadru european nou, în lumina evenimentelor din Iran, războiul de acolo. Sunt legi care sunt în Monitorul Oficial și trebuie să vină și banii”, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna.

CITEȘTE ȘI Nicușor Dan anunță: Fără AUR la guvernare, condiție pentru partide!

El este de părere că până la 1 noiembrie este nevoie de o rectificare bugetară pentru ministerul de resort pentru a plăti ajutoarele promise fermierilor.

Tanczos Barna a spus că nici banii promiși fermierilor afectați de seceta de anul trecut nu au fost achitați, scrie News.ro.

”Agricultura are nevoie imediat de o rectificare bugetară și de un guvern cu puteri depline ca să poată să meargă înainte”, a subliniat ministrul interimar al Agriculturii.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna consideră că autoritățile de la București ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an care să permită României să rămână pe deficitul bugetar la nivelul din anul 2026 și în anul viitor. ”O coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, argumentează el.

Tanczos Barna a afirmat că, după rectificarea bugetară de care este nevoie pentru acest an, o prioritate o reprezintă pregătirea bugetului pe 2027.

"Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă", a declarat Tanczos Barna.

CITEȘTE ȘI VIDEO ​Grindeanu, acid în Parlament cu un guvern Mureșan: Este doar un alt guvern Bolojan, cu mai mult USR-ism. Mulțumim pentru vizita în Parlamentul României, domnule Mureșan. Drum bun pe autostrăzile făcute de Drulă!

El a explicat că în anul 2027 România nu va mai avea PNRR și "dispar din bugetul de investiții peste 40 de miliarde de lei".

"Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult și consumul va scădea și mai mult și încasările la bugetul de stat o să fie și mai mici. Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări, cei care au făcut contabilitate știu că pe debit și pe credit fișa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie și de încasări, economia privată trebuie susținută pe de o parte printr-un consum stabil intern, pe de altă parte prin investiții și comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situație bună, nu suntem într-o situație plăcută, motiv pentru care în continuare cred că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză", a argumentat Tanczos Barna.

El consideră că e nevoie de "o soluție de finanțare alternativă" pentru a echilibra dobânzile foarte mari pe care statul le plătește în urma împrumuturilor din anii trecuți.

"Mai avem o problemă uriașă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanțare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine și plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e și acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluție de finanțare alternativă, altfel grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce