Refuzul autorității contractante de a efectua plăți în mod direct subcontractanților, conform prevederilor legale stabilite, va reprezenta contravenție, conform unui proiect, analizat de Profit.ro, privind modificarea legislației achizițiilor publice cu privire la lucrările de construcții, în mod particular. Proiectul modifică o serie de prevederi actuale privind proceduri și documente necesare în sistemul de achiziții publice, cu scopul declarat de a completa legislația națională conform directivei europene în domeniu și, ca urmare, de creștere a performanței autorităților publice locale în administrarea și organizarea investițiilor și obiectivelor de interes local.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
O primă modificare propusă are în vedere înlocuirea definiției prevăzute în legislația curentă pentru termenul ”construcție” cu definiția termenului de ”lucrări”.
Această înlocuire are în vedere faptul ca atât directiva europeană, cât și normele naționale se raportează în realitate la noțiunea de lucrări, fără a exista o definiție legală a acestora, noțiunea de construcție nefiind utilizată mai departe în cuprinsul legii actuale, exceptând două cazuri care fac referire la ”contract de achiziție publică de lucrări”.
Astfel, lucrare va însemna ”rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a indeplini o funcție economică sau tehnică”, iar contractul de achiziție publică de lucrări va reprezenta ”contractul de achiziție publică care are ca obiect: fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări (...); fie exclusiv execuția, fie atât proiectarea, cât și execuția unei lucrări; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerințelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării lucrării”.
Proiectul introduce definiții pentru termenii ”obiectiv de investiție” și ”investiție publică”, având în vedere că sunt intens utilizați în practica achizițiilor publice, inclusiv de către autoritățile abilitate în domeniul controlului achizițiilor publice, și ținând cont că termenii în discuție sunt prezenți inclusiv în cuprinsul normelor metodologice de punere în aplicare a legii, fără însă ca aceștia să aibă o definiție în lege.
Conform propunerii, obiectiv de investiții va reprezenta ”rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor lucrări, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de beneficiar”.
De asemenea, investiție publică ar urma să fie definită drept ”totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, inițiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public și/sau privat al statului/unității administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum și cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanțează total sau parțial din fondurile publice”.
O altă modificare propusă, preluată din directiva europene, reglementează estimarea valorii unei achiziții publice prin raportare inclusiv la criteriul ”existenței unei linii bugetare separate, dintr-un buget pe care îl are la dispoziție” autoritatea contractantă.
”Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere existența unei linii de bugetare separate, dintr-un buget pe care îl are la dispoziție, valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției”, este propunerea de amendare a legislației achizițiilor publice.
Proiectul introduce, totodată, obligația tuturor operatorilor economici semnatari ai acordului-cadru de a participa la etapa reofertării, prin depunerea efectivă de oferte.
Conform proiectului, ”toți ofertanții semnatari ai acordului-cadru sunt obligați să depună oferte în cadrul reofertării, cu excepția situațiilor expres prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor și a situațiilor expres prevăzute în documentația de atribuire; nedepunerea unei oferte echivalează cu încetarea anticipată a acordului-cadru doar cu acel operator economic”.
Prevederea are scopul de a înlătura blocajele întâlnite în practică de către autoritățile contractante atunci cand ofertantul clasat pe primul loc, la momentul încheierii acordului-cadru, refuză să participe la etapa de reofertare pentru încheierea contractelor subsecvente, iar ceilalți ofertanți nu prezintă oferte care să poată fi acceptate în conformitate cu criteriul de atribuire și factorii de evaluare menționati în documentația de atribuire elaborate în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.
Sunt, însă, prevăzute și conditiile în care neparticiparea unui operator economic în procedura de reofertare subsecventă încheierii unui acord-cadru nu va conduce în viitor la excluderea respectivului operator economic din procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică sau încheierii unui acord-cadru ulterior.
Astfel, autoritatea contractanta nu va exclude din procedura de atribuire un operator economic care a fost parte a unui acord-cadru care a încetat anticipat, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele:
a) nedepunerea ofertei de către operatorul economic a intervenit ca urmare a incapacității acestuia de realizare a lucrărilor/furnizare a produselor/prestare a serviciilor, din motive ce nu îi sunt imputabile;
b) motivele care au condus la incapacitate au intervenit ulterior încheierii acordului-cadru.
Este propusă, todată, spre abrogare limitarea dreptului autorității contractante de a solicita numai în cazul procedurii simplificate depunerea documentelor justificative pentru informațiile cuprinse în DUAE (Documentul Unic de Achiziție European) în termenul de 5 zile lucrătoare, apreciindu-se că limitarea nu prezintă niciun fel de rațiuni practice care să îi demonstreze utilitatea.
Pentru egalitate de tratament, autoritățile contractante vor avea dreptul să solicite candidaților/ofertațtilor depunerea documentelor justificative, pentru informațiile cuprinse în DUAE, în cazul tuturor procedurilor de achiziție publică.
De asemenea, este propusă spre abrogare limitarea dreptului autorităților contractante de a putea solicita numai o singură dată înlocuirea unui terț, dacă se constată că terțul nu îndeplinește criteriile relevante privind capacitatea sau se încadrează în motivele de excludere prevăzute de lege.
Conform proiectului, existența unei asemenea limitări nu prezintă nicio relevanță practică, obligând în realitate autoritățile contractante să accepte terți care nu respectp criteriile imperative stabilite de lege. Această limitare este contrară prevederilor cuprinse în directiva europeană și de asemenea se poate consideră că aduce atingere principiului tratamentului egal, se arată în proiect.
În același timp, proiectul propune reglementarea cu titlu de contravenție a refuzului autorității contractante de a efectua plăți în mod direct subcontractanților, în condițiile stabilite prin proceduar de achizție. Măsura ar creare, astfel, ”pârghii necesare pentru obținerea mai ușoară a plăților ce se cuvin subcontractanților”.
Un ultim articol scutește, însă, beneficiarii proiectelor de imputarea unor nereguli, care izvorăsc în fapt dintr-un cadru legal și normativ inexac. Astfel, dacă aceste nereguli ”sunt rezultatul aplicării de către beneficiar a unor prevederi cuprinse în normele metodologice de punere în aplicare ale unei legi sau ale unei ordonanțe de urgență care sunt în neconcordanță cu prevederile legii sau ale ordonanței de urgență pe care aceste norme metodologice de punere în aplicare o aplică sau dacă aceste nereguli rezultă din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare, beneficiarul nu va putea fi sancționat în niciun fel pentru acestea”.
Conform proiectului, ”această propunere are ca scop responsabilizarea autorităților publice cu competențe de stabilire a cadrului legal pentru desfășurarea achizițiilor publice și de implementare a acestuia, astfel încât acestea să fie motivate să creeze în sprijinul autorităților contractante un cadru legal clar și previzibil în ceea ce privește pregătirea, gestionarea, organizarea, administrarea și desfășurarea oricărui tip de activități ce țin de domeniul achizițiilor publice”.
