După ce a făcut presiuni pentru o mai mare dependență de gazul rusesc, gigantul german Uniper a cerut un plan de salvare pe fondul unei crize energetice tot mai mari. Deutsche Welleanalizează dacă contribuabilii ar trebui să suporte povara unui model de afaceri prost.
Criza financiară mondială din 2008 a stârnit dezbaterea dacă băncile iresponsabile sunt "prea mari pentru a da faliment". Acum, aceeași întrebare se pune și în cazul companiilor energetice care și-au construit modelul de afaceri pe baza combustibililor fosili din Rusia, arată Hotnews.
În ianuarie, Uniper și-a asigurat facilități de creditare în valoare de până la 10 miliarde de euro de la compania mamă Fortum și banca de stat KfW, pentru a face față volatilității fără precedent de pe piețele energetice.
Uniper, la care compania finlandeză Fortum deține o participație de peste 76%, a declarat că a atras și facilități de creditare de 1,8 miliarde de euro de la băncile sale principale.
"Acestea sunt planuri de salvare pentru companii care au avut un model de afaceri prost", a declarat pentru DW Tilman Eichstaedt, profesor de logistică și managementul lanțului de aprovizionare la Universitatea de Științe Aplicate din Berlin.
El a arătat cu degetul spre raportul financiar al Uniper: publicat la sfârșitul lunii februarie, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, compania a clasificat riscul financiar pentru afacerea sa ca fiind "moderat".
"Acest lucru înseamnă că, în cel mai rău caz, există o probabilitate de doar 1% ca o pierdere din această categorie/subcategorie să fie mai mare decât o medie de 20 până la 100 de milioane de euro pe an", se arată în raport.
