Compania canadiană Eldorado Gold "evaluează opțiunile strategice" pentru activele neesențiale, inclusiv participația majoritară pe care o deține în proiectul minier Certej.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul a fost blocat definitiv de instanță în toamna anului trecut, după ce Curtea de Apel Cluj a menținut decizia de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ).
Perimetrul Certej, deținut în proporție de 80% prin subsidiara Deva Gold, din Hunedoara, este cea mai importantă investiție a canadienilor în România. Compania a finalizat, în mai 2015, studiul de fezabilitate a proiectului, estimând la acel moment ca va extrage aur și argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari pe durata a 17 ani.
În total, Eldorado Gold deține în sudul Munților Apuseni cinci perimetre, operate prin intermediul Deva Gold și European Goldfields Gold: Certej, Săliște Hondol, Băița Crăciunești, Certej Nord și Troița Pițigus.
Canadienii s-au confruntat cu o opoziție puternică din partea organizațiilor non-guvernamentale naționale și internaționale, care acuză compania că a acaparat aproape 5.000 hectare de teren în Munții Apuseni, teren pe care vrea să îl exploateze cu ajutorul cianurilor.
La începutul anului trecut, Tribunalul Cluj a anulat planul urbanistic zonal (PUZ) necesar autorizării proiectului de exploatare auriferă al companiei Deva Gold din Certeju de Sus. În absența PUZ-ului, nu mai pot fi emise autorizații de construire pentru realizarea minei de aur, a anunțat Mining Watch România, o rețea de organizații care se alătură comunităților locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere pe care le consideră distructive, la scară industrială. PUZ-ul proiectului minier Certej, aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, prin HCL 11/2010, stabilește reglementările locale în privința utilizării terenurilor și a construirii carierelor, iazurilor de decantare și a uzinei de procesare aferente exploatării propuse. Ca urmare a anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare întemeiate pe acest act, de exemplu emiterea de autorizații de construire, devine imposibilă.
Compania a contestat în instanță decizia, dar apelul a fost respins. Astfel, decizia a devenit definitivă.
