Croația este singura țară din Europa Centrală și de Est care ia în calcul trecerea la euro în viitorul apropiat, arată o analiză a grupului austriac Erste, proprietarul BCR. Pentru a putea face acest pas, România trebuie să recupereze decalajul față de zona euro în ceea ce privește PIB per capita, ceea ce ar putea dura aproximativ 10 ani, și să reducă, totodată, discrepanțele majore dintre regiuni.
“Adoptarea euro a fost o țintă schimbătoare în România în ultimii 10 ani și nu a fost niciodată abordată prea serios. Fără o agendă clară, oficialii s-au mulțimit, în general, să observe că România trebuie să recupere decalajul față de zona euro în ceea ce privește PIB per capita și că sunt necesare eforturi mai mari de creștere a productivității pentru a majora potențialul economic în mod sustenabil”, afirmă analiștii Erste.
PIB/capita (exprimat în funcție de paritatea puterii de cumpărare) a ajuns la 55,5% din cel al zonei euro, în creștere de la 48,2% în urmă cu 5 ani.
“Dacă va continua să avanseze 1,5 puncte procentuale anual și considerând punctul de convergență la 70%, România va avea nevoie de circa 10 ani pentru a se alătura zonei euro. Totodată, pentru a putea trece le euro, România va trebui să reducă discrepanțele regionale semnificative în ceea ce privește PIB per capita”, mai spun reprezentanții Erste.
Profit.ro a prezentat anterior informația că Guvernul ia în calcul ca nici în acest an să nu își asume niciun termen pentru adoptarea monedei euro și să transmită Comisiei Europene doar angajamentul de a adopta moneda europeană la o dată care va fi stabilită în urma unei analize de impact ce va determina momentul cel mai oportun. Programul de convergență 2017-2020, aprobat de Guvern, confirmă astfel doar menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la zona euro.
Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a declarat, săptămâna trecută, că România trebuie să adere la zona euro, decizia de intrare în uniunea monetară fiind luată încă de la aderarea țării la Uniunea Europeană în 2007. Impactul psihologic asupra populației nu trebuie, însă, subestimat, a atenționat oficialul băncii centrale.
În ceea ce privește restul țărilor din regiune, Erste vede o probabilitate redusă ca moneda unică europeană să fie adoptată în următorii ani, singura excepție fiind Croația. Spre exemplu, ministrul de Finanțe polonez a afirmat recent că Polonia nu este gata să adopte euro și nici nu consideră necesară intrarea în zona euro. Mai mult, oficialul consideră că țara ar pierde, prin trecerea la euro, principalul său avantaj: independeanța politicii monetare.
La începutul anului, presa din Croația relata că există o “înțelegere informală” între premierul croat și Guvernatorul băncii centrale ca cele două instituții să pună adoptarea euro printre principalele priorități din agenda politică. Totuși, instabilitatea politică și alte situații, ca problemele financiare grave ale retailerului Agrokor, au mutat atenția oficialilor croați într-o direcție diferită. Redobândirea stabilității politice, ieșirea țării din procedura de deficit excesiv și o analiză cost-beneficii legată de adoptarea euro, pe care Banca Națională a Croației o anunțat că o va prezenta în septembrie, ar putea readuce trecerea la euro în prim-plan.
