Piața de criptomonede atrage tot mai mulți investitori români, Bitcoin fiind în continuare favorizat, urmat de monede precum Dogecoin sau Ethereum. Sectorul energetic este, de asemenea, în atenția investitorilor, în timp ce metalele prețioase pierd teren.
Potrivit unui sondaj realizat trimestrial de către platforma de tranzacții online eToro, pe un eșantion de 8.500 de investitori, din 12 țări, printre care și România, 48% dintre respondenți au spus că au o formă de criptomonede în portofoliu.
„În zona de criptomonede trebui spus că, în sondajul internațional, românii sunt printre primii deținători de criptomonede. Și dacă ne uitam exact la ce anume favorizează aceștia, putem să vedem că 58% dintre ei au spus Bitcoin, este însă o scădere față de 66% cât era în urmă cu trei luni, 40% Ethereum, 17% Dogecoin, care a suferit o scădere, de la 21% cât era în urmă cu trei luni. În acest moment, atenția investitorilor se duce mai mult către zona de cripto”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Din sondajul realizat de eToro mai reiese că 35% dintre investitorii români dețin acțiuni locale, 31% au acțiuni internaționale, 16% au mărfuri sau materii prime în portofoliu, 29% au obligațiuni locale, 12% dețin obligațiuni internaționale, 15% Forex, iar 34% au cash în portofoliul, semn că, potrivit lui Maioreanu, investitorii sunt într-o stare de expectativă.
„Așteaptă ca aceste scăderi pe care le vedem pe bursă să ajungă undeva la un minim”, mai spune acesta.
De asemenea, se remarcă și o preferință a investitorilor pentru sectorul energetic, pe fondul creșterii prețurilor la energie din ultimele luni.
„În acest moment, 46% dintre ei investesc în energie, plus 6% față de ultimul trimestru al anului trecut, 36% investesc în tehnologie, mai puțin însă față de în urmă cu trei luni, cu erau 43%, 28% investesc în utilități, o creștere de 6% în ultimele trei luni și este normal, pentru că prețurile la utilități au crescut. Un procent de 23% investesc în real estate sau proprietăți, în scădere de la 31% în urmă cu trei luni, 21% investesc în telecomunicații, materiale industriale, sănătate, iar partea de produse de bază este favorizată doar de 19% dintre investitori”, precizează Bogdan Maioreanu.
Sectorul financiar, care în această perioadă ar trebui să fie în atenția investitorilor cu toate aceste creșteri de dobânzi, este însă în scădere, de la 20% în urmă cu trei luni la 17%.
Pe zona de mărfuri, numărul investitorilor care se uită la metale prețioase a scăzut cu 8%, de la 58% în urmă cu trei luni. Tot în scădere este și numărul celor care investesc în metale industriale.
Un procent de 46% dintre investitori se uită acum la petrol, față de 40% în urmă cu trei luni, ceea ce este și normal, mai spune Bogdan Maioreanu, având în vedere că prețul petrolului a crescut foarte mult în ultima perioadă, iar 42% se uită la produse agricole, față de 35% la sfârșitul anului trecut.
„Acum trăim o perioadă în care produsele agricole au prețuri în creștere din cauza conflictului din Ucraina, a sancțiunilor și a posibilității să nu avem suficiente produse agricole la vară și atunci e normal ca investitorii să se îndrepte spre această zonă cu prețuri în creștere”, explică analistul eToro.
Mai mult decât atât, sondajul mai relevă și că 37% dintre investitorii români văd S&P indicele bursei de la New York, care cuprinde cele mai valoroase 500 de companii, înregistrând o creștere anul acesta.
În ceea ce privește indicele bursei din Shanghai, SSE, acesta e văzut având o creștere de 30% dintre investitori, în timp ce 20% estimează că va scădea.
Indicele FTSE 100, care include primele 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de pe bursa de valori din Londra, este văzut de 24% dintre investitori ca având o posibilă creștere, iar 24% văd exact opusul.
Iar Euro Stoxx 50, indice bursier al acțiunilor din zona euro, este estimat să crească de 24% dintre investitori și să scadă de 26%.
„Conflictul din Ucraina începe sa joace un rol important. Cu trei luni în urmă cel mai mare risc pe care îl vedeau investitorii era creșterea inflației. În sondajul actual, nu mai este creșterea inflatiei, este un conflict internațional. 57% dintre investitori văd într-un conflict internațional un risc major pentru portfoliul lor în următoarele trei luni.
Inflația rămâne un risc major pentru 48% dintre investitori. 47% sunt îngrijorați de starea economiei globale, 34% de starea economiei locale, pentru că trăim într-o perioadă în care vedem că BNR ridică dobânzile, FED ridică dobânzile. Numai 19% dintre investitorii români sunt îngrijorați de creșterile dobânzilor, 12% de posibilitatea creșterii taxării, iar 12% de creșterea datoriei publice a României”, spune Bogdan Maioreanu.
De altfel și o posibilă recesiune, despre care se tot discută în ultimele luni, ridică tot mai multe îngrijorări investitorilor români, mai ales după ce creșterea economică a înregistrat o contracție în ultimul trimestru al anului trecut, de 0,1%, aceasta fiind și prima contracție după cea din trimestrul al doilea din 2020. Un bun indicator de a anticipa o recesiune este evoluția pieței imobiliare.
„De exemplu, în SUA, pentru că acolo se discută de recesiune, toate aceste creșteri de dobânzi încep să aibă un impact asupra pieței construcțiilor și imobiliare pentru că, de la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârșitul lunii martie - cea mai rapidă creștere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii. Iar vânzările de case au scăzut cu 6,2%.
În Europa, avem o altă problemă, pentru că aici avem un indice al prețurilor la case, care a crescut cu circa 42% față de 2010, comparativ cu indicele chiriilor care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investițiilor în imobiliare să dureze mai mult timp și să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiții”, precizează analistul eToro.
Într-un sondaj realizat de CNBC, 81% dintre americani consideră că va fi recesiune în 2022. Iar această convingere, combinată cu prețurile vizibil în creștere, poate duce la reducerea cheltuielilor populației, cu impact asupra companiilor și, în cele din urmă, asupra pieței muncii.
Și economia românească începe să dea semne de încetinire, înregistrând o contracție de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, prima contracție după cea din trimestrul al doilea din 2020, din timpul izolării de la începutul pandemiei, inversând expansiunea de 0,4% în trimestrul al treilea, arată eToro.
PIB-ul României a crescut cu 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021, față de aceeași perioadă a anului precedent, încetinind brusc de la un avans de 6,9% în perioada anterioară.
În încercarea de a anticipa o posibilă recesiune, un bun indicator poate fi piața imobiliară. Prețurile ridicate ale materialelor, combinate cu creșterea dobânzilor la creditele ipotecare, au început să aibă un impact asupra pieței imobiliare din SUA. Potrivit economistului-șef al Asociației Naționale a Constructorilor de Locuințe, Robert Dietz, creșterea ratelor ipotecare, combinată cu înăsprirea semnificativă a politicii monetare a Rezervei Federale, va agrava îngrijorările legate de accesibilitatea locuințelor în 2022. De la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârșitul lunii martie - cea mai rapidă creștere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii. Vânzările de locuințe unifamiliale din februarie au scăzut cu 6,2% sub valoarea de 823.000 din februarie 2021. O parte din acest declin se datorează și constructorilor care încetinesc în mod deliberat vânzările pentru a ajuta la contrabalansarea întârzierilor lanțului de aprovizionare.
Europa are o altă problemă dată de indicele prețurilor locuințelor, care a crescut cu aproape 42% față de 2010, comparativ cu indicele chiriilor, care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investițiilor în imobiliare să dureze mai mult timp și să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiții.
Un alt motiv de îngrijorare legat de o posibilă recesiune este dat de evoluția comenzilor noi din sectorul industrial. Există rapoarte conform cărora producătorii se pregătesc pentru o încetinire a comenzilor. Afectate de criza cipurilor de siliciu, produsele Nvidia, AMD și Broadcom au zburat de pe rafturi. Dar un raport recent al companiei de investiții Truist a redus țintele de preț ale acestor companii, anunțând investitorii că a găsit "dovezi concrete de reducere a comenzilor". Alte fabrici din întreaga lume sunt forțate de problemele lanțului de aprovizionare și de restricțiile Covid 19 să încetinească producția.
Cu toate acestea, ultimul indice PMI din martie din industria din SUA a fost revizuit la 58,8, indicând cea mai puternică creștere a activității fabricilor din ultimele șase luni, pe fondul unor creșteri mai rapide ale producției și ale comenzilor noi, pe măsură ce cererea clienților interni și externi a crescut. Deși întârzierile de producție au crescut într-un ritm mai alert, companiile au remarcat mai puține blocaje în aprovizionare, ceea ce a permis o creștere mai rapidă a producției. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor au fost respectate în cea mai mare parte din ianuarie 2021 și până în prezent.
În Europa situația este însă mai dificilă - datele de luna trecută arată că în Germania indicele PMI din sectorul industrial a ajuns la 56,9, indicând cea mai mică creștere a activității fabricilor din ultimele 18 luni, în condițiile în care criza ucraineană a impactat cererea la export și a dus la noi presiuni pe partea furnizorilor. Intrările de noi comenzi au crescut în cel mai slab ritm din ultimele trei luni. Suntem încă peste pragul de 50 care arată expansiunea, dar aceasta încetinește rapid. Acest lucru indică un mediu de afaceri mai riscant în Europa, deoarece este mai aproape de zona de conflict. În procesul-verbal al ședinței BCE din martie, publicat săptămâna trecută, a apărut un nou cuvânt - “slowflation”. "În timp ce războiul ar afecta probabil creșterea economică pe termen scurt, creșterea anuală a fost proiectată să rămână pozitivă chiar și în scenariul sever, ceea ce indică mai degrabă o "slowflation" decât o “stagflație" se arată în minuta ședinței. Slowflation este un termen apărut în anii '90 care descrie o creștere economică mai lentă combinată cu inflație.
În China a început un fenomen interesant. Datele de piață arată că investitorii străini au vândut acțiuni și obligațiuni chinezești în valoare netă de 38,4 miliarde de yuani (6,04 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, una dintre cele mai mari cifre trimestriale de acest tip înregistrate vreodată. Intrările nete de capital străin au continuat până în februarie, dar în martie acestea s-au inversat ducând la o ieșire netă de 45,1 miliarde de yuani. Un efect neașteptat al conflictului din Ucraina și al sancțiunilor ulterioare este acela că investitorii încearcă să fie mai precauți față de mediile politice.
Deutsche Bank a fost prima bancă care a prezis că "șocurile simultane generate de războiului din Ucraina și creșterile accelerate ale inflației deja ridicate din SUA și Europa vor duce la o recesiune în SUA și la o recesiune de creștere în zona euro în următorii doi ani". În ciuda convingerilor publicului, până acum, consensul de pe Wall Street este că anul 2022 nu va aduce o recesiune, dar pentru 2023 șansele sunt în creștere. Piețele se uită la Fed, încercând să ghicească amploarea majorărilor de dobândă și căutând semnale privind impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei americane. Însă istoria a arătat că de la prima majorare a dobânzii până la recesiune au trecut în medie 25 de luni.
