Estimarea oficială a producției agricole de anul acesta este cu mult pentru producția realizată în 2020, când a fost un an mult mai secetos decât anul acesta, fiind și mai evident cât de importantă ar fi fost includerea componentei apă, inclusiv din agricultură, în PNRR, spune fostul ministru al Agriculturii Adrian Oros, la Dezbaterile Profit News TV - Maratonul Agriculturii. Acesta susține că strategia pentru apă nu a mai fost inclusă în PNRR de fostul ministru USR Ghinea și de fostul premier Cîțu, ”total dezinteresat de agricultură”, iar în general la nivelul guvernelor există o atitudine ”detașată” față de acest domeniu.
Maratonul Agriculturii la PROFIT NEWS TV a fost organizat cu sprijinul Roca Agri RDF
Adrian Oros a arătat că datele oficiale comunicate de Ministerul Agricuturii estimează pentru anul acest o producție agricolă de 9,27 milioane tone. Comparativ în anul 2021, an agricol bun pentru că a plouat, s-a realizat o prpducție de 11, 5 milioane tone, iar în 2020, când a fost o secetă mult mai mare decât anul acesta și pe suprafețe extinse, producția realizată a fost de 6,5 milioane tone.
”Putem concluziona că este secetă, și probabil secetă serioasă în multe zone din țară, dar nu are dimensiunea secetei din 2020”, a afirmat fostul ministrul al Agriculturii, care a adăugat că abia la 1 septembrie se va putea cunoaște anvergura pagubelor cauzate de secetă anul acesta.
Soluțiile pentru fermieri constau în plata despăgubirilor de la buget, urmând probabil să fie alocate și fonduri europene în această privință, precum și fondurile mutuale de gestionare a riscurilor, constituite de fermieri, pe lângă asigurări, care acum pot fi finanțate în proporție de 70% din bani europeni.
În acest context, fostul ministru a vorbit de nevoie unei strategii naționale pentru gestionarea apei, indicând un studiu realizat de Banca Mondială pentru Ministerul Mediului, în care se arată că pentru țări ca România și Bulgaria pericolul deșertificării unor zone, cum este malul Dunării, este unul real.
Adrian Oros susține că primul proiect al PNRR conținea o componentă importantă privind gestionarea resurselor de apă, cu un buget de 6,5 miliarde euro, dar fostul ministru Ghinea și fostul premier Cîțu ar fi renunțat la acesta, nefiind vorba de o solicitare a Comisiei Europene, ci de o decizie a Guvernului de atunci.
”Proiectul final, în aprilie 2021, nu a fost trimis, deci când s-a trimis ultimul draft al PNRR, draftul final, de către domnul Ghinea și de către domnul Cîțu, s-a trimis fără componenta gestionarea apei pentru agricultură”, a declarat Adrian Oros.
Mai mult, fostul ministru a arătat că la nivelul guvernelor a constatat o atitudine detașată față de agricultură, considerându-se că există suficiente subvenții europene în domeniu.
”În general, la nivelul Guvernului, guvernelor, am constatat de-a lungul timpului o atitudine mai detașată față de agricultură, pentru că toată lumea spune ”domnule, voi primiți 3 miliarde” și ăsta e adevărul, aproximativ 3 miliarde euro se acordă anual agriculturii sub formă de subvenții.
Dar aceasta este politica agricolă comună. Atunci când a apărut politica agricolă comună și s-a decis ca agricultura să fie gestionată, pentru că este o activitate nerentabilă, comparativ cu agricultura care se face în alte state care nu sunt în Uniunea Europeană - și pericolul mare era să pătrundă alimente mai ieftine din acele state și să se falimenteze fermierii europeni, iar în cazuri de criză, când aveai nevoie de producția acetsor fermieri, să nu ai de unde să procuri alimente -, asta a fost logica cu care a apărut această politică agricolă comună, care este finanțată consistent”, a explicat Adrian Oros.
Din acest motiv, al subvențiilor europene, mulți membri ai Guvernului consideră că agricultura are finanțare suficientă și chiar îi taie din resurse.
”Foarte multe persoane din guvern, care nu înțeleg cum funcționează agricultura și de ce este subvenționată agricultura, totdeauna se uitau cu jind sau cu invidie la sumele mari care erau promovate prin hotărâre de guvern și de fiecare dată trebuia să explic să sunt bani europeni, cheltuim din bugetul național, dar sunt returnați. (...) Într-adevăr, a fost o situație specială cu domnul Cîțu, care era total dezinteresat de agricultură și care a alocat, la începutul anului 2021, 60% din bugetul pe care Ministerul Agriculturii l-a avut în 2020,”, a mai spus fostul ministru.
