Ministerul elen de Finanțe a prezentat o serie de modificări aduse programului de acordare de vize de aur, majorând suma minimă pe care un străin trebuie să o investească în schimbul obținerii unui permis de rezidență, în ideea de a răspunde la criza imobiliară din Grecia, transmite Bloomberg.
Începând din 2014, Grecia a oferit permise de rezidență străinilor care au investit cel puțin 250.000 de euro într-o proprietate din Grecia, o ofertă atractivă comparativ cu Spania și Țările de Jos, unde programele similare costau de câteva ori mai mult, scrie Agerpres.
În ultimii ani, Guvernul de la Atena a majorat valoarea minimă a investiției necesare pentru acordarea permisului de rezidență. În luna august a anului trecut pragul minim de investiții pentru acordarea unei vize de aur a fost majorat la 500.000 de euro în zone populare precum Salonic, unele părți din Atena și insulele Mykonos și Santorini.
Acum, autoritățile de la Atena au luat o decizie similară. Conform noilor reglementări dezvăluite joi seara, investitorii vor trebui să investească cel puțin 800.000 de euro în zonele enumerate mai sus, precum și în insulele cu populații de peste 3.100 de locuitori, potrivit Ministerului de Finanțe. Modificările vor intra în vigoare la 31 martie iar în ceea ce privește restul țării, pragul pentru acordarea de vize de aur a fost majorat de la 250.000 până la 400.000 de euro. În toate cazurile, investitorii vor trebui să cumpere o proprietate cu o suprafață de peste 120 de metri, care să nu poată fi utilizată pentru a fi închiriată pe termen scurt.
În timp ce Guvernul de la Atena spune că planul îi va descuraja pe investitorii străini să cumpere proprietăți în zonele dezirabile, mulți susțin că modificările nu vor reuși să țină sub control costurile cu locuințele.
"Programul golden visa nu are nimic de a face cu creșterile de prețuri", spune Athina Drakopoulou, dând vina pe tendința de închirieri pe termen scurt. La finele anului trecut, Athina Drakopoulou a fost nevoită să își închidă magazinul de artizanat pe care îl avea de 13 ani la Koukaki, un cartier din apropiere de Acropole. Proprietarul spațiului i-a dublat chiria și Drakopoulou nu a putut concura cu investitorii interesați de cafenele și Airbnb.
Potrivit multor analiști, adevăratul vinovat este lipsa ofertei. Criza financiară a pus capăt noilor construcții timp de aproape un deceniu, și chiar dacă populația Greciei a rămas mai mult sau mai puțin stabilă, numărul de locuințe disponibile pentru a fi închiriate s-a redus. În paralel, platforme precum Airbnb au convertit locuințele în proprietăți disponibile pentru închiriere pe termen scurt, iar unii proprietari nemulțumiți de fiscalitate au lăsat locuințele nelocuite în loc să le pună pe piață.
Deși criza de locuințe din Grecia este rezultatul mai multor factori, vizele de aur reprezintă "o picătură într-un ocean comparativ cu cererea crescută", consideră Ilias Lekkos, economist șef la Piraeus Bank. Potrivit acestuia, aproximativ 18.000 de persoane au participat în programul golden visa de la lansarea sa, și doar un mic număr de case au fost scoase de pe piață. "Este nevoie de stimulente pentru construcția de noi case", spune Lekkos.
Potrivit analiștilor de la Piraeus Bank, aproximativ 200.000 de unități de locuit sunt necesare pentru a acoperi cererea la nivelul întregii țări.
Guvernul grec a început să ia măsuri pentru a rezolva criza de spații de locuit. Începând din acest an, proprietarii sunt obligați să înființeze o firmă și să plătească o taxă de 13% la fel ca hotelurile, în situația în care închiriază cel puțin trei proprietăți pe termen scurt. De asemenea, începând din februarie, Guvernul grec va acoperi 40% din costul lucrărilor de renovare, sau până la 10.000 de euro, pentru apartamentele ai căror proprietari sunt dispuși să le închirieze pe termen lung. Însă, având în vedere că închirierea în regim Airbnb aduce în medie 100 de euro pe noapte, într-o țară în care salariul minim este de aproximativ 780 de euro pe lună, inițiativa Executivului ar putea să nu fie una atractivă pentru proprietari.
