Doar 84 de companii s-au listat anul acesta în Europa, cel mai redus număr de oferte publice inițiale (IPO-uri) din ultimul deceniu, potrivit datelor Bloomberg. În funcție de valoare, asistăm la minimul din 2013.
Situația poate fi pusă pe seama îngrijorărilor investitorilor legate de amplificarea războiului comercial sau Brexit, însă, totodată, anumite modificări structurale generează scăderea cererii și ofertei de acțiuni noi. Astfel, fondurile de investiții cu rezerve importante de numerar aleg să "crească singure" startup-urile pentru perioade mai lungi, fără a le lista, iar portofoliile administrate activ -care ar investi în IPO-uri- se confruntă cu ieșiri de capital în favoarea ETF-urilor (fonduri care reproduc structura unor indici).
Acest lucru inseamnă pentru investitorii de pe burse mai puține opțiuni de companii de calitate, cu ritm rapid de creștere.
CITEȘTE ȘI FOTO Dacia a introdus motorul 1.0 TCe 100 și în oferta din România. Duster rămâne mai ieftin în Franța decât la noi"Dacă ducem acest lucru la extrem și toate afacerile atractive decid că nu vor să devină publice, ci să se listeze cu fonduri private, atunci investitorii de pe burse rămân cu câteva firme de calitate inferioară, cu ritm mai lent de creștere", spune Duncan Lamont, director de cercetare la Schroders.
În SUA, o situație similară a fost depășită, cel puțin pentru moment, prin creșterea IPO-urilor din domeniul tehnologiei: chiar și unicornul suedez Spotify (acum evaluat la miliarde de dolari) s-a listat la New York.
"Nu este suprinzător să vedem piața americană înflorind pe spatele companiilor din tehnologie și o Europa mai tăcută, deoarece piața tehnologiei este la început în regiune", spune Hareth Mc Cartney de la UBS Group.
În plus, dobânzile negative din Europa se traduc prin împrumuturi extrem de ieftine, ceea ce înlocuiește, într-o anumită măsură, nevoia de a atage fonduri prin listări.
CITEȘTE ȘI 5 bănci majore, inclusiv JP Morgan și Barclays - ținta unui proces colectiv pentru manipularea pieței valutareBancherii susțin că situația s-au putea schimba curând: până la urmă companiile se vor lista, dacă piețele se stabilizează, și fondurile de private equity vor avea, la un moment dat, nevoie de exit-uri.
Însă dacă problema este structurală și investițiile cu randament ridicat devin tot mai mult domeniul investitorilor privați, atunci rolul piețelor de capital ar putea fi slăbit, notează Bloomberg.