Statul român a inițiat o nouă tentativă de reglementare și plată a unei datorii neachitate care a ajuns să se apropie de 7 milioane dolari, față de Administrația de la Washington, legată de bumbacul importat de mai multe firme românești din Statele Unite cu decenii în urmă, în anii ’90, și pentru care americanii au derogat de la legislația proprie, pentru ca România să poată continua să cumpere de la ei armament în rate fără avans.
În fiecare zi care trece, la datorie se adaugă o penalitate de 34,08 dolari, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Totul a început în 1992, când Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC), a acordat Guvernului României un credit comercial în valoare de aproape 10 milioane dolari, pe termen de 30 de ani, cu 6 ani perioadă de grație, cu o dobândă inițială de 2% pe an și o dobândă în continuare de 3% pe an, conform acordului semnat pentru cumpărarea de bumbac fibră din SUA.
Importatorii de bumbac desemnați au încheiat la vremea respectivă contracte de mandat special cu Ministerul Industriei, prin care s-au angajat să importe bumbacul fibră din SUA, să-l livreze societăților comerciale prelucrătoare (filaturilor) din România și să ramburseze creditul american, ratele scadente la credit și dobânzile aferente, până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Importatorii de bumbac mandatați au plătit dobânzile la creditele contractate până în anul 1998 inclusiv, după care, odată cu scadența primelor rate de capital, au încetat plățile motivând că întreprinderile cărora le-au vândut bumbacul nu au plătit contravaloarea acestuia.
"Creditele angajate de două dintre societățile comerciale importatoare de bumbac fibră, care se derulau prin Banca Română de Comerț Exterior – BRCE, și anume ROMÂNOEXPORT SA și TRICOROM SA, au fost preluate de AVAB (actualul AAAS) pentru recuperarea datoriilor acestora și plata în contul Comodity Credit Corporation (CCC) a sumelor datorate. Creditele angajate de celelalte trei societăți comerciale, respectiv SC TEXTILCOTTON SA, SC IMPEX OVERSEAS CORP SRL și SC TUVIC IMPEX SRL, care s-au derulat prin Banca Comercială Română - BCR, au rămas în urmărirea recuperării acestora de către Ministerul Economiei. Pentru recuperarea unor sume plătite de către Ministerul Economiei, cele trei societăți importatoare de bumbac fibră au fost acționate în instanță, însă din cauza situației juridice a acestor operatori economici (aflați în faliment sau radiați), debitele nu au mai putut fi recuperate", potrivit documentelor oficiale de la București.
O parte din datorie, în sumă totală de circa 2,5 milioane dolari, a fost plătită de la bugetul de stat, în baza unor acte normative aprobate în anii 2000, 2001, 2004 și 2006. În perioada 2007-2016, Ministerul Economiei a propus spre avizare proiecte de lege, OUG și OG privind rambursarea restului de datorie, însă aceastea nu au fost adoptate.
În 2017, Ambasada Statelor Unite la București a avertizat statul român că, în caz de nerambursare, riscă să nu mai poată plăti în rate armamentul cumpărat de peste Ocean, după cum a relatat Profit.ro.
″În anul 2018 Ministerul Economiei inițiază din nou două proiecte de Memorandum, dar care nu au primit viza Ministerului Finanțelor Publice. În septembrie 2019 Ministerul Economiei inaintează spre avizare un proiect de lege privind rambursarea ratelor de capital pentru cotă -parte din creditul acordat de Guvernul SUA în baza programului CCC-Legea publică nr. 480/1992, a dobânzii și a altor costuri externe aferente acestei cote părți, prin includerea sumelor în bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei, proiect pe care Ministerul Finanțelor l-a returnat neavizat însoțit de o serie de propuneri și observații.
În mai 2023, Prim-ministrul României aprobă Memorandumul inițiat de Ministerul Finanțelor cu tema: Obligații de plată ale României aferente împrumutului acordat de Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Comodity Credit Corporation (CCC), în baza Legii Publice americane nr.480/1992, pentru cumpărarea de bumbac fibră din SUA. Potrivit acestuia, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului îi revine sarcina de a identifica sumele exacte datorate în contul împrumutului acordat în baza Legii publice americane nr. 480/1992 și a promovării cadrului legal care să reglementeze onorarea tuturor obligațiilor de plată, precum și de efectuare a respectivelor cheltuieli din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului″, se mai arată în documentele citate.
Tot în 2023, autoritățile de la Washington, dorind ca România să poată continua să cumpere armament din SUA în rate, fără avans, precum și cu prefinanțare și garanție de stat americană, a decis ca statul român să fie exceptat de la o prevedere a legii americane din 1961 privind asistența acordată țărilor străine (Foreign Assistance Act of 1961 - FAA) care stipulează că nu pot beneficia de asistență guvernele care au restanțe mai lungi de 1 an la împrumuturi contractate de la SUA.
Asta după ce, pe 15 octombrie 2022, împrumutul ajunsese la maturitatea finală.
″Dobânda penalizatoare pe zi, conform comunicării din 31.03.2024 a Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), este de 34,08 USD. Potrivit Declarației de arierate, transmisă de USDA, ”PL-480 December 2024 Arrears Notice - Romania”, obligațiile de plată ale României, la data de 31.12.2024, sunt următoarele: rate de capital neachitate în sumă de 4.890.499,09 USD, dobânda inițială neachitată 821.066,45 USD (însumând 5.711.565,54 USD) la care se adaugă penalitățile de întârziere în valoare de 1.030.613,38 USD. Suma totală de plată, înclusiv penalitățile la 31.12.2024, este în valoare de 6.742.178,92 USD. La această sumă se vor mai adăuga penalitățile de întârziere datorate până la data plății efective, precum și alte costuri asociate.
Ca urmare, în anul 2025 este necesar a se aloca de la bugetul de stat suma de 6.742.178,92 USD, echivalent în lei la momentul efectuării plății, la care se vor mai adăuga penalitățile acumulate până la data efectuării plăților restante, precum și costurile de transfer bancar″, se arată în expunerea de motive a unui nou proiect de lege, inițiat recent în vederea rezolvării situației.
Acesta stipulează că totalul datoriei rămase, de aproape 6,8 milioane dolari, se rambursează din fondurile aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în anul 2025.
