Proiectul-mamut al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița, care datează din regimul Ceaușescu, avansează, reprezentanți ai potențialilor investitori purtând recent discuții aplicate pe această temă cu operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, ce susține necesitatea implementării proiectului.
″Sunt discuții pe marginea proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița. Domnul ministru Burduja susține foarte mult acest proiect, iar acum două săptămâni am avut o întâlnire cu o echipă de consultanți pe această temă. Au venit la noi, la dispecerat, să ia date despre acest proiect. Urmează și alte discuții, sperăm să deschidem calea acestui proiect de mare anvergură, care este necesar″, a declarat șeful Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan, la conferința ″Ziua Energiei Brașov″, ce are ca temă principală stocarea de energie electrică.
Ivan a mai spus că investiția, estimată acum 10 ani la circa 1 miliard de euro, valoare care va trebui cu certitudine actualizată, ar putea fi finanțată printr-un mecanism de contracte pemtru diferență (CfD) conceput pentru activitatea de stocare, asemănător, în esență, cu cel implementat pentru producția de energie regenerabilă.
Șeful DEN nu a dat dezvăluit despre ce consultanți este vorba. Contactat pentru detalii, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că aceștia i-au reprezentat chiar pe potențialii investitori în proiect, conglomeratul francez EDF și cel japonez Itochu, aceștia dorind informații despre fezabilitate din perspectiva operatorului de transport și sistem din România.
Toamna trecută, Ministerul Energiei a încheiat un memorandum de înțelegere cu EDF și Itochu, interesate de proiectul Tarnița și dispuse să realizeze pe banii lor studiul de fezabilitate, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj.
Cele 2 companii au fost interesate, printre altele, în vederea creionării modelului de business, de numărul potențial de ore de funcționare zilnică a viitoarei centrale Tarnița. Astfel, se are în vedere o durată de funcționare de 10 ore pe zi, cumulat, partea de extragere și cea de injecție de energie. De asemenea, Tarnița ar urma să activeze și în piața liberă de energie, nu doar ca furnizor de servicii de sistem pentru Transelectrica, pe componenta de echilibrare.
De altfel, toamna trecută, șeful DEN, Virgiliu Ivan, remarca faptul că aproape toți investitorii care vor să facă stocare de energie în România se interesează la Transelectrica câți bani pot câștiga pe piața de echilibrare și pe piața serviciilor tehnologice de sistem.
″Mulți dintre cei care vor să investească în stocare și-au fixat ca țintă să-și recupereze investiția doar din piața de echilibrare Este o abordare eronată. Noi, ca operatori de transport și sistem, ne dorim să nu mai intervenim, să nu mai acționăm prin intermediul pieței de echilibrare. Să ajungem ca toate reglajele de sistem să facă la nivelul entităților din piață – producători, consumatori, agregatori sau deținători de instalații de stocare – iar intervenția noastră în piața de echilibrare să fie cât mai mică cu putință, doar în situații de incidente, avarii, declanșări etc. Sperăm să avem și consumatori din ce în ce mai mari. Ne dorim ca piața de echilibrare, odată cu venirea instalațiilor de stocare, să-și diminueze foarte mult impactul și ponderea. Nu că ar fi mare în prezent, dar într-adevăr, sunt intervale orare în care capacitățile pe care le activăm în piața de echilibrare sunt mari″, spunea Ivan.
Șeful DEN opina că un deținător de instalație de stocare trebuie să fie creativ și să acționeze pe toate piețele și cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție, atât pe piețele centralizate, cât și pe cele de contracte bilaterale directe.
″Deci vă rog, cei care doriți să investiți în instalații de stocare, nu așteptați să pice para în gura lui Nătăfleață prin participarea la piața de echilibrare. Este înșelătoare piața de echilibrare, pentru că sunt multe momente, ore în șir, în care nu activăm nimic, pentru că sistemul este echilibrat. Comenzile de servicii de sistem, pe de altă parte, vor crește, pe măsură ce crește capacitatea de producție de energie regenerabilă, dar ați văzut că acolo, pentru că e concurență și ne dorim să fie concurență, veniturile nu pot fi prea mari. Vă rog să luați în considerare ca cel mult 10%-15% din veniturile dumneavoastră să vină din piețele de echilibrare și de servicii de sistem. Restul trebuie să vină din alte activități comerciale pe care le realizați. Nu tratați piața de echilibrare ca pe un contract cu statul. Toți așteaptă ca, având un contract cu statul, să câștige bani. Ei bine, nu e așa și nu ne dorim să fie așa. Nu asta trebuie să fie piața de echilibrare. Ea trebuie să fie o piață de intervenție, iar activările noastre trebuie să fie din ce în ce mai puține ca număr și cantități″, conchidea Virgiliu Ivan.
