Vinerea viitoare, pe 23 septembrie, va avea loc în capitala Statelor Unite prima audiere publică din cadrul procedurii de arbitraj de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în care Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, cere despăgubiri statului român pentru blocarea proiectului.
Audierea va avea ca temă o serie de măsuri provizorii solicitate tribunalului de la Washington de către reclamantul Gabriel Resources, inclusiv referitoare la utilizarea în cadrul arbitrajului a unor anumite categorii de documente și informații considerate clasificate sau confidențiale de către România.
Audierea, care se va ține în clădirea principală a sediului Băncii Mondiale de la Washington, va avea loc în aceeași zi în care în România, la Curtea de Apel Alba Iulia, este programat primul termen al procesului în care RMGC cere suspendarea unor decizii de impunere și executare ale ANAF din vara aceasta, prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată de către stat către RMGC în perioada 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită să i se ramburseze acești bani.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI FMI a deblocat o nouă tranșă din împrumutul pentru Ucraina, în valoare de un miliard de dolari Suma rambursată aflată în litigiu reprezintă TVA plătită de RMGC pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță de la mai mulți furnizori și ulterior rambursată de Fisc. Gabriel Resources, compania-mamă a RMGC, a cerut tribunalului de la Washington să ia măsuri provizorii și cu privire la demersul ANAF.
Gabriel Resources afirma, la finalul lunii iulie, că evaluarea prin care ANAF a stabilit că RMGC nu era îndreptățită să i se restituie TVA-ul respectiv este "ilegală, represivă și fără temei" și se angaja să o conteste atât în instanțele românești, cât și în justiția internațională. TVA-ul respectiv este aferent unor achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță de la mai mulți furnizori, preciza Gabriel Resources.
Astfel, potrivit companiei miniere, pe 7 iulie 2016, RMGC a primit de la ANAF un raport al unei inspecții demarate în martie, în care Fiscul contesta legitimitatea solicitărilor de rambursare de TVA ale companiei, aferente unor achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță.
"Acest lucru intră în contradicție directă cu rezultatele a 18 audituri anterioare derulate de ANAf la RMGC din ianuarie 2007 până în iunie 2011, în care solicitările RMGC de astfel de rambursări de TVA, pentru aceleași tipuri de activități, în multe cazuri pentru achiziții de la aceiași furnizori, nu au fost contestate. Raportul stabilește TVA în sumă de circa 27 milioane lei, la care s-ar putea adăuga penalități și dobânzi. (...) RMGC intenționează să conteste cu vigoare evaluarea de TVA în România, prin măsuri administrative și juridice corespunzătoare", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la finele lunii iulie.
Gabriel Resources mai menționa că a înțeles că autoritățile române și-au exprimat intenția de a lua măsuri executorii asupra activelor RMGC din România și că deja au început să întreprindă acțiuni în acest sens, măsuri pe care Gabriel Resources și RMGC intenționează să le suspende până la soluționarea contestației RMGC la adresa evaluării TVA a ANAF, inclusiv prin solicitări adresate în acest sens tribunalului arbitral de la Washington.
CITEȘTE ȘI 35% din posturile de ambasador al SUA sunt cumpărate în timpul campaniei electorale Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Potrivit unui document oficial prezentat de Profit.ro la începutul lunii trecute, Guvernul de la București consideră că toate părțile implicate în proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană trebuie să înțeleagă că "intrăm într-o logică post-proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation", iar un grup de lucru, coordonat de Cancelaria premierului, pregătește lansarea unui program pilot, care va deveni un Program de Dezvoltare Durabilă a zonei Roșia Montană.
În februarie, Profit.ro a relatat că, potrivit unui alt document guvernamental, cabinetul Cioloș își propune să modifice legislația în domeniul minier pentru a interzice mineritul prin "procedee periculoase" pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător. Astfel, Executivul de la București își propune "introducerea unor prevederi care vizează în mod explicit împiedicarea exploatării resurselor naturale prin procedee periculoase pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător".
Mai recent, la finalul lunii trecute, Ministerul Culturii a lansat o invitație de constituire a unei organizații dedicate înscrierii Peisajului Cultural Minier Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. Invitația a fost lansată participanților la prima întrunire de informare și consultare a comunității locale cu privire la acest dosar. Ministerul a mai transmis că se va concentra pe soluții concrete și va avea în vedere, alături de alte ministere, cetățeni și autorități locale, definirea unui plan comun de dezvoltare integrată a localității pornind de la patrimoniul său cultural și natural.
Asta după ce, la începutul lunii februarie, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Demersul a venit după ce localitatea Roșia Montană, pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A, în noua Listă a Monumentelor Istorice. În plus, ministrul de atunci al Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunțat că ministerul a sesizat DNA cu privire la Roșia Montană, după ce au fost descoperite mai multe nereguli în legătură cu acest sit.
CITEȘTE ȘI O nouă modificare de Cod Fiscal aproape de introducere: Valoarea clădirilor nerezidențiale aparținând persoanelor fizice, actualizată anual de primărie Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie, prin blocarea administrativă a proiectului minier de la Roșia Montană. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.
"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.
Doar anul trecut, arbitrajul de la Washington cu România i-a costat pe cei de la Gabriel Resources circa 6,1 milioane dolari canadieni.
Gabriel Resources este reprezentată la ICSID, în disputa cu România, de firma americană de avocatură White & Case LLP. Aceeași firmă a reprezentat Ucraina în negocierile regimului de la Kiev privind restructurarea datoriilor statului ucrainean față de creditorii privați pe bază de titluri de stat, dintre care cel mai mare era Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, cu o expunere suverană pe Ucraina de circa 7 miliarde de dolari. În anii 90, avocații White & Case au fost consultanți pe lângă autoritățile din Rusia, Polonia și Cehia în privința programelor de privatizare în masă din aceste țări.
Statul român este reprezentat la ICSID, în această procedură de arbitraj, de consorțiul format din casa de avocatură românească Leaua și Asociații și firma elvețiană Lalive din Geneva.
