Acum, la începutul campaniei electorale pentru alegerile pentru președinție și pentru parlament, Profit.ro a întrebat partidele politice care s-au aflat la guvernare ce părere au despre faptul că prețurile au crescut cu 35% oficial, iar salariile cu 43%. Unul dintre partide, PNL, a refuzat să răspundă, lăsând partenerul actual de guvernare, PSD, să se exprime, iar USR, participant la guvernarea anterioară, a comentat acum de pe scaunul opoziției.
După toate evenimentele petrecute în acest ciclu electoral, pandemia și războiul la graniță, rămân două cifre: creștere generalizată a prețurilor cu 35% și creșterea câștigului salarial mediu net pe economie a fost de 46%, potivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru Profit.ro
Am întrebat partidele care au fost la guvernare în acest ciclu electoral ce părere au despre aceste două cifre.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
PSD: Un ciclu electoral al contrastelor
Din partea PSD a răspuns economistul Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, actual ministru al Fondurilor Europene.
“Din perspectiva cerută de analiza de context, aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioada în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare și a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/și monetare diverse, specifice dar și inovative”, spune ministrul Câciu.
El continuă spunând că e o perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanțurilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina.
“O perioadă în care indicatorii inflație și putere de cumpărare au fost fluctuanți fiind influențați de factori externi și atenuați de măsuri interne pe care consider că am trecut-o cu bine.
S-ar putea scrie cărți întregi despre această perioadă, despre cauzele puseului inflaționist care oricum urma să se exprime urmare a măsurilor de relaxare cantitativă deja existente pe piețele monetare, dar care s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele prin însăsi schimbarea direcției de folosință a banilor în exces”, spune Câciu.
Completează arătând că măsurile de relaxare cantitativă aveau drept scop creșterea cererii agregate în toate economiile europene, însă criza pandemică a făcut ca acești “easy-money’’ să fie folosiți pentru sustinerea ofertei agregate, ceea ce a facut previzibil un val de inflație construit pe costuri, adăugat inflației monetare care era la fel de previzibilă.
“Din punctul meu de vedere, măsurile de restricționare a lichidităților au venit târziu din partea băncilor centrale și este o lectie pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor două tipuri de presiuni a condus doar la construirea unui val de inflație mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare și, respectiv în reducerea potențialul economic agregat de creștere”, opinează ministrul.
El arată că generațiile de după 2004 nu au prins o inflație în România de doua cifre. “Ca să nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflație de două cifre după anii 1970. A fost un șoc major, un șoc nu numai la adresa populației dar mai ales a companiilor, care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar și de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, spune ministrul.
România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.
El dezvăluie că tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflație asupra puterii de cumpărare guvernarea acționat gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024.
Anume, 2022 a fost anul compensării pierderii de putere de cumparare, iar 2023 a fost anul stabilizării puterii de cumpărare, iar 2024 a fost anul creșterii puterii de cumpărare.
Așa spune că la salarii s-a ajuns la un plus de 10 puncte procentuale peste inflație. Dar adaugă că salariul minim (brut) a crescut cu 66%, pensia minimă cu 60%, iar cea medie cu 55%, la 2.252 lei.
“O să spun două lucruri celor care critică modul de acțiune din această perioadă: planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate. Doi. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist”, mențonează ministrul PSD.
USR: Mărirea masei monetare, ca mijloc de finanțare a statului. Salariul la stat e mai mare decât la privat
Din partea USR, plecat de la guvernare după primul an, a fost întrebat despre cele două cifre pe economistul Claudiu Năsui. El spune că “mărirea masei monetare ca mijloc de finanțare a statului duce la creșterea generalizată a prețurilor. Adică tipăritul de bani. Doar că în ziua de azi tipărirea se face digital”.
Continuă arătând că oricare ar fi creșterea de salarii, faptul că au crescut prețurile înseamnă că se erodează economiile românilor. “Fiecare român care se gândește să fie chibzuit, să pună bani de o parte, își vede puterea de cumpărare mâncată de inflație”, spune Năsui.
El scoate în evidență faptul că “câștigul salarial mediu ascunde diferențele mari de salarii între stat și privat. La stat salariul mediu e mai mare decât la privat cu peste 2.000 lei. Mai grav, și creșterea salariului mediu la stat e mai mare decât cea din privat. Asta se întâmplă pentru că politicienii cresc salariile din pix categoriilor care sunt mai apropiate de ei, pe când românii care muncesc în privat trebuie să muncească pentru bani ca să-și crească salariile”, spune Năsui.
Partidul Național Liberal a refuzat să prezinte o opinie legată de cele două cifre menționate.
