Republica Moldova se confruntă cu riscul ca, la iarnă, în condiții de criză în aprovizionarea cu energie, care ar putea surveni și ca urmare a stopării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, să nu poată importa suficient curent electric din România pentru a-și asigura integral necesitățile de consum, spune Agenția Internațională pentru Energie (AIE), reluând practic un avertisment oficial al autorităților de la Chișinău prezentat de Profit.ro la finalului lunii trecute.
Astfel, într-un raport a cărui temă principală este securitatea energetică a Ucrainei în sezonul rece care vine, AIE arată că probabila oprire a tranzitului prin Ucraina al volumelor de la Gazprom destinate regiunii separatiste Transnistria, de la 1 ianuarie 2025, ridică întrebări majore și cu privire la aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova și la prețurile acesteia.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Asta pentru că circa 80% din necesarul de electricitate al malului drept al Prutului este asigurat de către centrala pe gaze MGRES din Transnistria, care primește combustibil rusesc ce tranzitează Ucraina.
Potrivit organizației, o eventuală a schimbare a rutei de transport al gazelor rusești pentru Transnistria, pe un traseu mai lung și mai complex ce traversează Turcia și Balcanii de Vest, ar însemna costuri de transport mai mari, care ar majora prețul, ceea ce ar constitui un șoc major pentru o regiune care s-a obișnuit să primească gaze la cotații minime sau chiar pe gratis.
″O ajustare către prețuri de piață la gaze ar majora în schimb costurile producției de energie și prețurile plătite de cetățenii Republica Moldova pentru electricitate, o chestiune sensibilă din punct de vedere politic și social. Dacă energia produsă de MGRES va trebui înlocuită cu importuri din România, va fi nevoie de o capacitate de interconexiune cu Europa continentală de 600-650 MW, peste cota de 255 MW rezervată Moldovei din totalul maxim de 1.700 MW permis pentru zona de rețea Ucraina-Moldova. Dacă fluxurile de gaze către Transnistria vor fi întrerupte, indiferent de motive (printre care se poate număra neplata cantităților primite), asta ar avea implicații imediate și păgubitoare pentru aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova, precum și pentru bugetul Transnistriei, care își asigură grosul veniturilor vânzând electricitate Moldovei. Consecințele ar reprezenta încă o sursă de instabilitate pentru regiune″, se menționează în raport.
Furnizorul de stat al Republicii Moldova, Energocom, a anunțat foarte de curând că, de luna viitoare, va cumpăra energie electrică din România prin contract bilateral cu Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare Cernavodă, la prețul reglementat de 400 lei/MWh.
Operatorul sistemului energetic național românesc, Transelectrica, a declarat recent pentru Profit.ro că se întreprind demersuri la nivel european pentru implementarea unei noi metodologii de calcul al capacității disponibile pentru schimburi transfrontaliere de energie electrică între restul Europei, pe de o parte, și Ucraina plus Republica Moldova, de cealaltă parte, care să permită celor 2 țări vecine cu România să importe mai mult la iarnă, când riscă să se confrunte cu un deficit semnificativ de electricitate, din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Kievul negociază de mai demult cu ENTSO-E, Asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, precum și cu Uniunea Europeană, majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din Europa a Ucrainei și Moldovei, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie de atunci, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, neluată încă.
