Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat dobânda de referință de la 3,60% la 5,60%. Potrivit unei declarații a instituției conduse de Anca Dragu, criza energetică a fost cea care a determinat banca centrală să ia noi măsuri de politică monetară.
Comitetul executiv al BNM a decis în ședința din 10 ianuarie să majoreze rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la la 5,60%. Totodată a fost majorată rata la creditele overnight la 7,60 la sută anual, la operațiunile repo – până la 5,85 la sută și la depozitele overnight – la 3,60 la sută, relatează NewsMaker.
BNM se teme de creșterea inflației ca urmare a crizei din sectorul energetic. „Decizia BNM a luat în calcul evoluțiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât și intern, inclusiv perspectivele accelerării inflației pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din rețea, energie termică și cea electrică, ajustate în decembrie 2024 și ianuarie 2025”, anunță comunicatul băncii centrale.
Astfel, arată BNM, „majorarea ratei de bază este orientată spre temperarea efectelor secundare de la modificarea tarifelor reglementate asupra inflației și ancorarea așteptărilor inflaționiste cu scopul readucerii ratei anuale a prețurilor de consum în coridorul de variație de la ținta inflației într-un termen rezonabil”, scrie News.ro.
Inflația anuală în Republica Moldova a fost de 6,97 la sută în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale superioară nivelului lunii precedente, și s-a plasat peste limita superioară a țintei de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale.
„Rata anuală a inflației, fără această majorare, constituie circa 6,3 la sută, fiind în proximitatea țintei”, se arată în declarația reprezentanților BNM.
Rata de bază este un indicator important de care depinde activitatea economică. Cu cât rata de bază este mai mare, cu atât ratele la depozitele și împrumuturile oferite de băncile comerciale sunt mai mari. Când inflația este mare, Banca Națională crește de obicei rata de bază. Acest lucru se face pentru a reduce consumul, care împinge inflația în sus, și pentru a încuraja oamenii, prin rate ridicate la depozit, să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mult. Dezavantajul este scumpirea creditelor, inclusiv pentru afaceri, care poate afecta negativ dezvoltarea economică, deoarece companiilor le este mai greu să se dezvolte în condițiile unor împrumuturi costisitoare.
De la 1 ianuarie 2025, Gazprom a sistat furnizarea de gaz către Transnistria, în urma expirării acordului de tranzit pe care îl avea cu Ucraina. Gazul era folosit pentru a produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan, de unde se alimenta și Republica Moldova. În ciuda faptului că Gazprom avea la dispoziție rute alternative, Moscova a refuzat, invocând o pretinsă datorie a Chișinăului, care nu a fost confirmată de un audit internațional. Ca urmare, Republica Moldova își satisface necesarul de energie electrică prin importuri, în special din România, în timp ce Transnistria se confruntă cu pene de curent, lipsa căldurii și suspendarea unei bune părți a activității sale economice.
Chișinăul a acuzat Moscova de rea-voință, afirmând că se folosește de gaz ca de o armă, pentru a destabiliza Moldova înaintea alegerilor parlamentare de acest an, cruciale pentru continuarea reformelor proeuropene. Kremlinul, la rândul său, învinovățește Republica Moldova și Ucraina pentru actuala crizăn energetică.
