În cartierul Panyu din Guangzhou, cunoscut drept „satul Shein”, sute de fabrici funcționează neîncetat pentru a produce articole vestimentare destinate piețelor internaționale.
Mașinile de cusut lucrează de dimineața devreme până târziu în noapte, reflectând volumul enorm de producție al companiei Shein, lider global în moda rapidă, relatează BBC.
Lucrătorii din aceste fabrici, majoritatea migranți din alte regiuni ale țării, lucrează până la 75 de ore pe săptămână, cu doar o zi liberă pe lună, încălcând legislația muncii din China. În ciuda efortului intens, salariile obținute abia acoperă costurile ridicate ale traiului, iar mulți muncesc ore suplimentare pentru a-și întreține familiile rămase acasă.
Shein a fost implicată în controverse privind tratamentul lucrătorilor și acuzații de muncă forțată. Investigațiile au scos la iveală practici precum angajarea copiilor și orele excesive de muncă, atrăgând critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și autorităților internaționale.
Succesul Shein se bazează pe volume mari de produse la prețuri extrem de reduse, fabricate în condiții de costuri scăzute. Cu venituri în creștere rapidă, compania a depășit giganți precum H&M și Zara, expediind zilnic aproximativ un milion de pachete către clienți din întreaga lume.
Fabricile subcontractate de Shein sunt supuse unei presiuni uriașe pentru a produce rapid și la costuri minime, ceea ce duce adesea la salarii mai mici și condiții dificile pentru muncitori. Proprietarii fabricilor resimt controlul strict al Shein asupra prețurilor, fiind nevoiți să reducă costurile din alte surse.
Shein susține că implementează măsuri stricte de conformitate și investește în îmbunătățirea condițiilor de muncă. Totuși, rapoartele indică faptul că orele lungi de muncă și salariile mici rămân o normă, alimentând dezbateri privind exploatarea în industria modei rapide.
În ciuda criticilor, Shein este percepută de unii drept un simbol al contribuției chineze la economia globală. Cu toate acestea, orele lungi de muncă și salariile reduse rămân o realitate pentru mulți muncitori, subliniind tensiunile dintre succesul economic al companiei și drepturile fundamentale ale angajaților.
