Guvernul va putea stabili prin hotărâre, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că unele proiecte de hidrocentrale sunt ″de securitate națională″, acestea urmând să beneficieze de multiple și ample derogări de la legislația urbanistică, din construcții, a exproprierilor, a achizițiilor publice, de protecție a mediului, a apelor, forestieră, agricolă, fiscală și a accesului terților în zonele amplasamentelor, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei.
Draftul de act normativ va fi discutat la ședința CSAT programată pentru 30 aprilie.
De statutul ″de securitate națională″ și de privilegiile acestuia vor beneficia, retroactiv, și proiectele istorice ale companiei de stat Hidroelectrica, aflate în stadii avansate de execuție, unele dintre ele demarate încă de pe vremea lui Ceaușescu, dar care au fost blocate din diferite motive, inclusiv din cauza litigiilor intentate de o serie de ONG-uri de mediu, care contestă avizele și autorizațiile proiectelor.
″Numeroase proiecte hidroenergetice de mare anvergură, începute în deceniile trecute, se află în stadii avansate de execuție, dar au fost sistate sau întârziate din diverse cauze. Printre acestea se numără amenajările hidroenergetice (AHE) de pe râul Jiu, sectorul Livezeni–Bumbești, hidrocentrala Răstolița, AHE Cerna-Belareca, amenajările de pe râul Olt (sectorul Cornetu–Avrig, inclusiv treptele Câineni, Racovița, Lotrioara), AHE Surduc–Siriu, AHE Pașcani ș.a. Aceste investiții, deși în mare parte realizate, au fost oprite pe fondul blocajelor administrative și juridice: proceduri greoaie de avizare și autorizare, dificultăți în obținerea acordurilor de mediu, litigii prelungite inițiate, de regulă, cu rea-credință, de organizații interesate de protecția mediului, precum și probleme legate de regimul terenurilor (de exemplu, conversia terenurilor forestiere sau exproprieri contestate). Situația actuală evidențiază lipsa unui cadru legal special care să permită finalizarea acestor proiecte strategice într-un timp rezonabil și să preîntâmpine tergiversarea lor pe termen nedefinit. (...)
În lipsa unei coordonări eficiente, blocajele administrative s-au acumulat: spre exemplu, întârzieri în emiterea unui aviz sau contestațiile prelungite în instanță pot suspenda practic realizarea investiției pe termen nedeterminat. Un exemplu elocvent îl constituie amenajarea hidroenergetică a râului Jiu în Defileul Jiului, unde anularea în instanță a acordului de mediu a condus la stoparea unui proiect finalizat în proporție de circa 90%. Situații similare au fost întâlnite și la Răstolița sau alte proiecte, reflectând dificultatea concilierii cadrului de protecție a mediului cu imperativele de dezvoltare energetică″, se arată în expunerea de motive.
De asemenea, Guvernul a decis în noiembrie anul trecut, prin OUG, că pot fi construite centrale de producție de energie electrică în arii naturale protejate, dacă proiectele sunt declarate de Executiv ca fiind ″de importanță națională în domeniul energiei electrice″, și că aceste proiecte vor benefica și de scutire de taxele locale de eliberare a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire.
O noutate majoră propusă acum prin proiectul de lege inițiat de Ministerul Energiei este însă aceea că proiectele declarate de securitate națională în domeniul hidroenergiei vor fi asimilate ca fiind ″proiecte aferente unor contracte de achiziție publică, acorduri-cadru sau concursuri de soluții în domeniul securității naționale care implică informații a căror divulgare ar contraveni intereselor esențiale ale securității naționale, în sensul art. 41 alin. (2)–(4) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare″.
Astfel, proiectul de lege stipulează că ″procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică sau a acordurilor-cadru, precum și a concursurilor de soluții organizate în vederea realizării proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei este o procedură proprie a inițiatorului proiectului, în cadrul căreia nu se aplică legislația națională privind achizițiile publice sau achizițiile sectoriale″.
Extras din Legea achizițiilor publice sectoriale
De asemenea, proiectele de hidrocentrale de securitate națională vor fi considerate ″construcții speciale de securitate națională, în sensul art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare″, literă care stipulează că, prin excepție, autorizarea executării lucrărilor de construcții cu caracter special se face de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
Legea nr. 50/1991 mai prevede și că autorizațiile de construire pentru lucrările de construcții cu caracter special se exceptează de la obligativitatea publicării, dacă acestea intră sub incidența regimului informațiilor clasificate.
Extras din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
În plus, proiectele de hidrocentrale de securitate națională vor fi considerate ″obiective militare și zone militare restricționate, în sensul art. 11–13 din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României″.
Extras din Legea privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României
Alte privilegii legislative de care vor beneficia proiectele de hidrocentrale care vor fi declarate a fi de securitate națională, prezentate expres în expunerea de motive:
Derogări în regimul terenurilor și al mediului
Pentru amplasamentele hidroenergetice declarate de securitate națională, se facilitează obținerea terenurilor necesare atât din fondul forestier, cât și din circuitul agricol. Prin derogare de la legislația silvică, scoaterea definitivă a terenurilor din Fondul Forestier Național necesare construirii hidrocentralelor se va realiza de drept, direct prin efectul legii, odată cu declararea proiectului ca fiind de securitate națională, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii obișnuite îndelungate de aprobare prin hotărâre de guvern.
În acest fel, se elimină întârzierile legate de obținerea avizelor și aprobărilor pentru defrișare, asigurându-se totodată că tăierea masei lemnoase de pe terenurile respective va fi realizată sub controlul autorității silvice competente, în mod gratuit pentru beneficia. Similar, prin derogare de la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, terenurile agricole necesare vor putea fi utilizate pentru lucrări fără schimbarea prealabilă a categoriei de folosință, scurtându-se etapele birocratice (care altfel ar presupune avize și compensări).
Accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere
Proiectul de lege întărește aplicarea eficientă a cadrului din Legea nr. 255/2010, adăugând prevederi speciale pentru celeritate. Astfel, coridorul de expropriere al obiectivului va fi stabilit imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției (prin act normativ), iar autoritățile publice locale vor avea obligația explicită ca, în termen scurt, să întocmească documentațiile cadastrale parcelare pentru toate imobilele afectate și să le predea expropriatorului. Această măsură previne tergiversarea exproprierilor din cauza lipsei de capacitate tehnică a unor primării și asigură identificarea rapidă a proprietarilor îndreptățiți la despăgubiri.
De asemenea, se instituie dreptul de acces anticipat la terenurile incluse în coridorul de expropriere imediat după emiterea deciziei de expropriere și consemnarea despăgubirilor, fără a aștepta finalizarea tuturor formalităților de transfer de proprietate.
În completarea regimului existent, proiectul prevede că eventualele litigii legate de proprietate sau contestațiile asupra cuantumului despăgubirilor nu suspendă punerea în posesie și execuția lucrărilor. Această abordare a fost folosită cu succes și în Legea nr. 185/2016 și Legea nr. 120/2019 privind unele măsuri necesare pentru realizarea lucrărilor și implementarea proiectelor de importanță națională privind rețeaua electrică de transport, unde s-a stipulat că existența unor operațiuni administrative sau a unor litigii privind imobilele nu împiedică constituirea și exercitarea valabilă a drepturilor de uz și servitute în favoarea inițiatorului proiectului, despăgubirile urmând a fi consemnate în contul proprietarilor de drept.
Prin analogie, în prezenta lege, drepturile de uz, servitute și acces necesare realizării lucrărilor (de exemplu pentru organizarea de șantier, accesul utilajelor, devierea temporară a cursului apei etc) se vor stabili în favoarea titularului proiectului în mod automat, pe baza planurilor de execuție aprobate, proprietarii urmând a primi compensațiile legale, însă fără a putea bloca executarea lucrărilor. Acest mecanism asigură certitudinea demarării efective a construcției imediat după ce proiectul a fost declarat de importanță națională și s-au alocat fondurile, eliminând riscul amânărilor nejustificate.
Proceduri accelerate de avizare și autorizare
Proiectul instituie termene reduse și proceduri de urgență pentru emiterea avizelor și acordurilor necesare. Autoritățile avizatoare (mediu, ape, gospodărirea apelor, autoritățile locale etc.) vor fi obligate să prioritizeze și să soluționeze cererile referitoare la aceste proiecte într-un termen scurt (explicit stabilit de lege, de exemplu 15 zile pentru avize simple, 30 de zile pentru acordul de mediu în procedură accelerată, dacă documentația este completă).
Se asigură, totodată, coordonarea inter-instituțională: ministerele și agențiile centrale vor constitui grupuri de lucru dedicate sau vor desemna responsabili de proiect, astfel încât avizarea să se facă în mod simultan și corelat, evitându-se circuitul serial obișnuit.
În privința evaluării impactului asupra mediului, legea prevede un regim special, dar conform cu cerințele europene: proiectele de hidroenergie de securitate națională vor fi considerate ca fiind de interes public major/imperativ încă din faza inițială, permițându-se aplicarea procedurii simplificate conforme Regulamentului (UE) 2022/2577 privind accelerarea implementării energiilor din surse regenerabile. Concret, acest regulament european – adoptat ca răspuns la criza energetică – permite statelor membre să scurteze și să simplifice autorizarea proiectelor de energie regenerabilă, recunoscându-le ca fiind de interes public superior.
Prezenta lege valorifică oportunitatea oferită de cadrul european: acordul de mediu și eventualele evaluări adecvate pentru situri Natura 2000 vor fi parcurse într-un calendar comprimat, utilizând derogările permise de legislația UE în cazuri de interes public strategic (de exemplu, dacă un proiect afectează o arie protejată, se va aplica direct excepția de imperativ de siguranță națională sau alte motive de interes public major, conform art. 6(4) din Directiva Habitate, cu avizul Comisiei Europene, similar cum s-a procedat deja prin OUG nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative).
De asemenea, se vor aplica prevederile art. 4 alin. (7) din Directiva Cadru Apă nr. 2000/60/CE cu modificările și completările, permițând derogarea de la obiectivul de nedeteriorare a corpurilor de apă în condițiile justificate de interes public major – aspect esențial pentru proiectele hidroenergetice ce pot afecta regimul apelor. În toate cazurile, legea solicită adoptarea de măsuri compensatorii de mediu acolo unde este cazul (reîmpăduriri pentru suprafețele forestiere defrișate, crearea sau restaurarea de habitate naturale echivalente pentru a compensa impactul asupra biodiversității, etc.), în concordanță cu exigențele comunitare.
Clarificarea statutului juridic și regimul de securitate al proiectelor
Odată declarate prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al CSAT ca proiecte de securitate națională, investițiile hidroenergetice vizate vor intra sub incidența unor prevederi speciale de securitate și protecție. În mod similar cu proiectele din rețeaua electrică de transport (conform Legii 120/2019), obiectivele hidroenergetice strategice vor fi considerate de importanță națională și pentru scopul legislației privind protecția infrastructurilor critice. Aceasta implică, pe lângă accelerarea implementării, și faptul că autoritățile de aplicare a legii și cele cu atribuții în domeniul ordinii publice vor acorda sprijin pentru paza și protecția acestor șantiere și instalații, având în vedere importanța lor.
De asemenea, statutul de proiect de securitate națională conferit de lege oferă investitorilor (în principal compania Hidroelectrica sau alte entități desemnate) o siguranță juridică sporită privind drepturile de acces, de utilizare a resurselor și de executare a lucrărilor, chiar și în situația modificării unor reglementări subsecvente, pe durata realizării investiției.
″Prin ansamblul acestor schimbări propuse, proiectul de lege va crea o infrastructură legislativă integrată și eficientă pentru implementarea marilor proiecte hidroenergetice. Se trece de la un proces greoi și fragmentat la un cadru unitar, cu termene și responsabilități clare, asigurându-se coordonarea interinstituțională sub imperativul securității naționale.
Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiții: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, față de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creșterea capacității de producție de energie a țării. În plus, se elimină riscul ca investiții publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe șantierele hidroenergetice) să rămână blocate și nefolosite – legea asigurând valorificarea acestor investiții latent productive.
Nu în ultimul rând, proiectul propune corelarea tuturor acestor măsuri cu obligațiile ce decurg din legislația europeană și națională în vigoare, pentru a garanta o implementare legală și sustenabilă (aspecte detaliate în secțiunile următoare privind impactul și conformitatea). Schimbarea de paradigmă adusă de această lege este tratarea marilor amenajări hidroenergetice nu doar ca simple proiecte de dezvoltare energetică, ci ca elemente de infrastructură critică națională, indispensabile securității statului – similar cu proiectele de apărare sau de importanță strategică – care necesită un regim juridic special, ferm și previzibil″, se spune în document.
Extras din Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei, elaborat de Ministerul Energiei
