Statul român poate ajunge în procedură de arbitraj extern la tribunalul de profil al Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, într-un litigiu cu miză de zeci de milioane de dolari, cu subsidiara locală a celei mai mari companii petroliere din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de gigantul rus de stat Gazprom, care deține în România un lanț de benzinării ce operează sub brandul omonim, precum și mai multe concesiuni de zăcăminte de hidrocarburi, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Foarte recent, compania-mamă din Serbia a fost sancționată drastic de Statele Unite, laolaltă cu cel mai mare acționar al său, Gazpromneft, ″brațul″ petrolier al Gazprom, și cu, practic, întreaga industriei a petrolului din Federația Rusă.
După cum a relatat Profit.ro, NIS Petrol SRL, divizia românească a NIS, a intrat luna trecută în procedură de concordat preventiv la cererea proprie și vrea să-și vândă cele 19 benzinării locale, pentru a-și plăti datoriile, cele mai presante fiind cele pretinse de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru care instituția de stat a demarat și executarea silită a NIS Petrol, compania contestând demersul.
Potrivit documentelor din dosarele litigiilor dintre NIS Petrol și ANRMPSG, analizate de Profit.ro, Autoritatea revendică în total de la companie 23,3 milioane de dolari (peste 107 milioane lei). "Banii reprezintă în principal valoarea lucrărilor de explorare pe care NIS Petrol s-a angajat să le efectueze în cadrul a 3 dintre acordurile petroliere în care este concesionar de perimetre cu hidrocarburi din România, pe care nu a reușit să le execute până la finalul perioadelor de explorare prevăzute de înțelegerile cu statul român", se susține în document.
Legea petrolului stipulează că aceste sume sunt datorate în cazul în care titularul renunță la acordul petrolier, dacă lucrările asumate nu au fost executate din vina sa, iar NIS Petrol susține în instanță că nu este cazul: nici nu a renunțat la acorduri și nici nu îi sunt imputabile motivele de neexecutare a lucrărilor.
″(...) titularul mai avea de executat în cadrul programului minim obligatoriu pentru faza I săparea a trei noi sonde de explorare. Procedura de autorizare pentru săparea sondelor de explorare a fost începută, dar a fost foarte lentă, din cauza problemelor cadastrale serioase. Titularul a încercat identificarea proprietarilor terenurilor corespunzătoare pentru săparea celor trei sonde de explorare, dar erau în curs lucrări de cadastru sistematic (general) care puteau să rezolve problemele cadastrale din zona de interes. S-a lucrat în paralel pentru toate cele trei sonde de explorare, începând cu cea mai de perspectivă, din punct de vedere geologic. Cea mai dificilă parte a activității a fost obținerea dreptului real de folosință și deținerea drumului de acces″, se menționează în documentele citate.
Printr-o ordonanță de urgență din vara anului trecut, în lege a fost introdusă prevederea potrivit căreia un procent de 30% din valoarea lucrărilor neexecutate reprezintă venituri proprii ale ANRMPSG și că facturile emise pentru acest procent au caracter de titluri executorii.
″(ANRMPSG – n.r.) a rămas în pasivitate până la intrarea în vigoare a OUG nr. 81/2024 și a procedat la emiterea notei de constatare și a facturilor fiscale doar după modificarea cadrului legislativ care conferă facturilor, ce se referă la veniturile proprii ale Autorității, caracter de titlu executoriu. Nelegalitatea notei de constatare se răsfrânge și asupra facturilor fiscale emise de către Autoritate, devreme ce pârâta a facturat fără temei legal atât cota de 30% din valoarea lucrărilor neexecutate, precum și pe cea de 70% (care se virează la bugetul de stat – n.r.)″, a susținut NIS Petrol.
Mai mult, compania a arătat că, devreme ce NIS Petrol nu a renunțat la concesiuni, caz în care ar fi datorat sumele imputate de ANRMPSG, acordurile petroliere prevăd că orice neînțelegeri cu privire la potențiale cazuri de nerespectare a clauzelor acestora, cum ar fi depășirea termenelor convenite de executare a lucrărilor obligatorii, trebuie reglate prin procedură de arbitraj la tribunalul de profil al Camerei Internaționale de Comerț de la Paris.
Curtea de judecată a acceptat ambele argumente ale NIS Petrol.
″Curtea va constata (...) că prezentul litigiu, care pune în discuție obligația de plată a contravalorii lucrărilor nerealizate din programul minimal de explorare, a caracterului justificat/nejustificat al neexecutării celor trei sonde de explorare și al neexecutării adâncirii unei sonde de explorare, respectiv a modului de aplicare a mecanismului legal al constituirii și al recuperării veniturilor proprii ale pârâtei, se subscrie procedurii de soluționare agreate prin art. 18.2. (din acordul petrolier – n.r.).
Demersul autorității pârâte, de a emite notă de constatare pentru obținerea la buget a acestor sume, face inaplicabilă clauza compromisorie (de arbitraj – n.r.), fără ca, în același timp, să fie indicat un temei care să legitimeze procedura emiterii notei de constatare. Curtea va reține, astfel, că nota de constatare nu cuprinde niciun temei legal, din perspectiva atribuțiilor ANRMPSG, dar și faptul că prevederile art. 8 din OUG nr. 81/2024 referitoare la atribuțiile ANRMPSG nu acoperă ipoteza de speță. (...) părțile acordului s-au angajat a supune arbitrajului disputele în legătură cu acordul sau cu interpretarea și îndeplinirea oricăreia dintre clauzele cuprinse în acord.
(...) va constata instanța că art. 5 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 81/2004 vizează o cotă de 30% din contravaloarea lucrărilor petroliere, în timp ce demersul de a constata exigibile obligațiile reclamantei vizează și diferența de 70% din contravaloarea lucrărilor petroliere. Or, fără a contesta pe fond dreptul pârâtei la inițierea demersului pentru executarea creanțelor, inclusiv a celor ce reprezintă venituri proprii, Curtea va considera că există un dubiu în ce privește legalitatea actului, a concluziilor și a măsurii dispuse de vreme ce nu se indică temeiurile legale care pot fi reținute cu titlu de justificare.
De asemenea, în nota de constatare nu se indică temeiurile pentru a se putea reține ca valabilă necesitatea considerării ca exigibile a obligațiilor asumate privind perioada de explorare, scadente și nerealizate la împlinirea termenului maxim de 10 ani contractuali aferenți perioadei de explorare faza I obligatorie (devreme ce nu există o renunțare la acord)″, se arată în motivarea deciziei instanței de a suspenda, până la judecarea proceselor pe fond în care se cere anularea, executarea notelor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de lucrări ale NIS Petrol, în baza cărora ANRMPSG a demarat executarea silită a companiei.
Anul trecut, NIS Petrol pregătea startul producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, aflat pe perimetrele Ex-7 Periam și Ex-8 Biled din județul Timiș, la care compania este concesionar majoritar și operator, cu participații de câte 85%. La una din sonde se făcea deja extracție de probă, iar în al treilea trimestru din 2024, compania a obținut autorizații de construire pentru elemente de infrastructură de transport al gazelor extrase de pe perimetre.
Pe de altă parte, în cadrul procedurii de concordat preventiv, NIS Petrol a arătat că, încă de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, s-a confruntat cu o reticență în creștere din partea partenerilor de afaceri în a derula tranzacții, din cauza controlului Moscovei asupra companiei-mamă din Serbia.
