România deține la acest moment foarte multe dintre cele 34 de minerale rare, identificate pe plan european.
Pentru România devine o oportunitate redeschiderea unor mine și exploatarea materiilor prime critice, scrie Hotnews.ro.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Din 34 de tipuri de materii prime critice identificate de către Critical Raw Materials Act (Actul european privind materiile prime critice), în România se găsesc:
- resurse nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
- resurse metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (T.R.).
„Toate sunt importante și la fel de valoroase și nu pot fi departajate”, susține Ministerul Economiei. Aceste minerale pot fi utilizate în mai multe domenii: aerospațial, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri, tehnologiei semiconductorilor, telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibrei optice, automatică și electronică, industriei siderurgice, metalurgice și preparării minereurilor prin tehnologii curate, în industria aliajelor, materialelor refractare și polimerilor.
Ministerul Economiei susține că a creat cadrul legal pentru redeschiderea minelor și exploatarea metalelor rare prin Ordonanța de urgență 77/2024 privind reglementarea redeschiderii exploatărilor miniere neenergetice.
Închiderea exploatărilor miniere de metale rare au fost dispuse din rațiuni economice, acestea nu au mai fost rentabile, la momentul respectiv, din cauza costurilor mari de extracție, mai ales celor din subteran, susține Ministerul Economiei.
Ce minerale rare sunt și urmează să fie exploatate în România
Statul român exploatează prin compania Cuprumin S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, zăcământul de cupru de la Roșia Poieni, județul Alba. Mai există o licență de exploatare în vigoare pentru zăcământul de cupru de la Moldova Nouă (CS), deținută de Societatea Cupru Mold SA.
Mai există un proiect pentru extragerea cuprului, care tocmai a fost declarat strategic de către Comisia Europeană, desfășurat de compania canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa.
Rezerva de la Baia de Fier, Gorj
Dependența totală a UE de importuri din acest moment poate asigura potențialilor investitori o cotă de piață foarte importantă ulterior redeschiderii exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, județul Gorj (cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu), precizează Ministerul Economiei.
Potrivit ministerului, România deține cel mai mare sit de grafit din Europa, în perimetrul minier Baia de Fier. Acesta urmează să fie exploatat de către Salrom, companie de stat, proiectul fiind declarat strategic de către Comisia Europeană.
Grafitul este o materie primă pentru tehnologiile avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.
Magneziul de la Budureasca, Bihor
România deține și o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor. Și pentru extracția magneziului există un proiect declarat strategic, care urmează să fie pus în aplicare de Verde Magnesium SRL, o companie în spatele căreia se află societatea americană de investiții Amerocap. Este singurul proiect de extragere a magneziului declarat strategic în UE.
Potrivit Ministerului Economiei, pentru exploatarea magneziului există un interes foarte mare la nivel mondial. Este un metal folosit pentru producerea aliajelor ușoare, în industria auto, aerospațială și de apărare. În cazul magneziului, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri.
Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrele miniere Jolotca și Lăzarea din județul Harghita, Valea Leucii, în județele Bihor, Arad și Alba.
Există două licențe de explorare în vigoare în perimetrele de explorare Valea Leucii, Valea Vacii pentru minereuri rare și disperse și Dealul Pițigușului Budureasa pentru minereuri polimetalice (inclusiv brucit), deținute de companii private. De-a lungul timpului, au mai fost acordate licențe de explorare și pentru perimetrele Jolotca și Lăzarea, județul Harghita, a precizat Ministerul Economiei.
Salrom va cere finanțare europeană pentru un proiect de producere a grafenului
Societatea Națională a Sării SA – SALROM a obținut o cerere de finanțare de la Comisia Europeană pentru un proiect în valoare 198,3 milioane euro, în vederea valorificării zăcămintelor naționale de grafit.
Acesta este unul dintre cele trei proiecte românești declarate strategice în domeniul materiilor prime critice de către Comisia Europeană. Celelalte două sunt pentru extracția magneziului și a cuprului.
România este una dintre puținele țări care deține grafit, resursă devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii verzi.
Proiectul se referă la Extracția Grafitului de Calitate pentru Baterii din arealul „Baia de Fier”. Implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
SALROM urmează să depună și un al doilea proiect la Comisia Europeană, pentru următoarea rundă de proiecte care vor fi declarate strategice. Proiectul vine în completarea primului și are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase. Proiectul va fi transmis Comisiei în al treilea trimestru din 2025.
Proiectul vizează transformarea grafitului extras în material de calitate pentru baterii, inclusiv grafen.
Grafenul este considerat unul dintre materialele revoluționare ale secolului XXI, grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este cel mai bun conductor de electricitate și căldură.
Grafenul a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate, la fabricarea panourilor solare, la unități de stocare și baterii.
Ce sunt metalele rare și unde se găsesc ele în România
Prin definiție, metalele rare sunt acele elemente a căror concentrație la nivelul scoarței terestre este mai mică de 1%, inclusiv pământurile rare (lantanide și actinide), metalele prețioase (Aur, Argint, elementele platinice), metale radioactive (Uraniu, Thoriu) și majoritatea metalelor aflate pe lista materiilor prime critice și strategice a Uniunii Europene (Litiu, Stronțiu, Vanadiu, Tantal, Molibden, Wolfram, Cobalt, Nichel, Stibiu, Arsen, Bismut, Cupru, Galiu, Germaniu etc.), a explicat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) la solicitarea HotNews.
Pământurile rare sunt o subcategorie a metalelor rare, dar nu sunt sinonime, mai precizează ANRMPSG.
Unde se află metale rare, potrivit ANRMPSG:
- Zona minieră Baia Mare – Carpații Orientali (Nistru, Ilba, Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Bolduț), unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice și auro-argentifere și în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Argint, Telur, Bismut, Stibiu, Arsen, Galiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zonele miniere Fundu Moldovei, Mănăila, Crucea, Leșu Ursului, Bălan (Carpații Orientali) unde au fost exploatate zăcăminte cuprifere metamorfozate și în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Bismut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Cobalt. Resursele pot fi, de asemenea, cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zonele miniere din Patrulaterul Aurifer (Munții Apuseni) unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice și auro-argentifere (Barza, Hondol, Săcărâmb, Haneș-Larga, Trîmpoiele, Roșia Montană, Baia de Arieș etc). și cuprifere (Roșia Poieni, Valea Morii, Deva, Bolcana) și în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru,Telur, Bimut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Galiu, Staniu, Seleneiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zona banatitică din Carpații Meridionali (Moldova Nouă, Bocșa, Ocna de Fier, Dognecea, Tincova, Rușchița etc.) unde au fost exploatate zăcămintele cuprifere, polimetalice și de fier și în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute sau neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Molibden, Bismut, Telur, Seleniu, Stibiu, Arsen, Wolfram, Staniu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zona Băița Bihor din Munții Apuseni, cunoscută pentru zăcăminte polimetalice și de metale rare și disperse, cu rezerve geologice cunoscute sau cu resurse neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Telur, Bismut, Wolfram, Staniu, Molibden.
- Majoritatea zăcămintelor din zonele menționate au fost exploatate în trecut, prin intermediul companiilor de stat. Pentru acestea, decizia de închidere a fost cauzată fie de epuizarea resurselor, fie de faptul că extracția minereurilor a devenit nerentabilă în lipsa sprijinului financiar venit din partea statului român.
În prezent sunt în vigoare 13 licențe de exploatare pentru minereuri metalifere și produs rezidual minier: minereuri polimetalice (Baia Sprie, Șuior – județul Maramureș, Mănăila – județul Suceava), minereu de cupru cu conținut scăzut (Roșia Poieni – jud. Alba, Moldova Nouă – jud. Caraș-Severin, Rovina – Hunedoara), Băița Bihor – jud. Bihor (minereu de Bi W, Mo, polimetalic și auro-argentifer), minereu de uraniu (Crucea –jud. Suceava, Tulgheș-Grințieș – jud. Neamț, Harghita) și patru licențe pentru produsul rezidual din iazurile de decantare Meda, Săsar, Tăuții de Sus și uzina de preparare Baia Mare (Maramureș).
- Zona Jolotca-Ditrău (Carpații Orientali), cercetată pentru resurse de pământuri rare.
- Grădiștea de Munte (Carpații Meridionali) – cercetată pentru resurse de pământuri rare, Nb, Ta.
- Munții Lotrului, cercetat ca zonă potențială cu resurse de litiu, asociate unor corpuri pegmatitice cu minerale de litiu.
Strategia UE privind materiile prime critice
Comisia Europeană a aprobat o listă cu 47 de proiecte strategice, investiții evaluate la 27 miliarde de euro, în domeniul materiilor prime critice, dintre care trei sunt românești.
În prezent, pentru anumite materii prime critice, UE depinde doar de o singură țară. De exemplu, China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, potrivit datelor Comisiei. UE nu va fi niciodată autonomă, dar își propune să își diversifice aprovizionarea.
Strategia Comisiei este ca până în 2030, consumul european de materii prime critice să crească, astfel încă să provină cel puțin 10% din extracția în UE, cu cel puțin 40% din procesare în UE și cu cel puțin 25% din reciclarea în UE.
În condițiile în care se estimează că cererea de pământuri rare va crește exponențial în următorii ani, în martie 2024 a fost aprobat Actul european privind materiile prime critice, iar în mai 2024 a intrat în vigoare, Actul european privind materiile prime critice.
Din 34 de materii prime critice, Comisia a realizat o listă cu 17 materii prime strategice. Cele 47 de proiecte strategice vor oferi acces la 14 din cele 17 materii prime strategice: bauxită/alumină/aluminiu; bor; cobalt; cupru; galiu; germaniu; litiu; magneziu metal; mangan; grafit; nichel; metale din grupa platinei; elemente de pământuri rare pentru magneți permanenți; tungsten.
Bismut, siliciu și titan nu sunt acoperite de proiectele strategice din această primă listă.
Cel mai mare furnizor de pământuri rare este China. Aceasta produce 86% din totalul mondial de pământuri rare. Recent, și Rusia a intrat în cursa pentru exploatarea metalelor rare. Rusia a anunțat săptămâna trecută că va produce aproximativ 60.000 de tone metrice de carbonat de litiu în anul 2030.
În același timp, SUA au convenit deja cu Ucraina un acord, încă nesemnat, care va oferi companiilor americane un acces preferențial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia, conform presei internaționale.
