Instituțiile de reglementare a sectorului energiei electrice din Uniunea Europeană și industria de profil din UE se contrazic cu privire la efectul investițiilor necesare în dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție a electricității de pe continent, pentru integrarea volumului tot mai mare de producție din surse regenerabile și pentru susținerea electrificării în creștere a economiei europene în general, asupra tarifelor de rețea suportate pe facturi de consumatorii de pe Bătrânul Continent.
Astfel, un studiu recent al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) estimează că, până în 2050, aceste tarife ar putea ajunge să se dubleze. În replică, Eurelectric, cea mai importantă organizație profesională a industriei energetice de pe continent, spune că estimarea este exagerată și că premisele ei sunt greșite.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
″Este nevoie de investiții masive în rețele pentru a ține pasul cu creșterea producției regenerabile și pentru susținerea obiectivelor de electrificare. Actualul nivel al investițiilor în rețele din Europa este așteptat să se dubleze până în 2050, ajungând până la 100 miliarde euro pe an, existând și estimări mai reduse, de 75 miliarde euro. Investițiile în rețele, deși aduc beneficii economice și sociale, sunt de natură să exercite presiuni semnificative de majorare a costurilor de rețea. Pentru consumatori, costurile anuale de rețea pot crește cu 50% până în 2050, sau chiar cu 100%, în scenariul cu cele mai mari investiții. Pentru compensarea acester creșteri, investițiile trebuie făcute în cea mai eficientă modalitate″, se arată într-un studiu recent al ACER privind metodologiile naționale europene de stabilire a tarifelor reglementate de rețea.
Eurelectric consideră însă că premisele predicției ACER sunt greșite.
Conform organizației, pentru a calcula necesarul de investiții în rețele de 75-100 miliarde euro pe an, reglementatorii au pornit de la estimarea că, până în 2050, cererea anuală de energie electrică din UE pentru transport, industrie și încălzire va crește la 3.345 TWh. Eurelectric, în linie cu obiectivele de decarbonare ale Comisiei Europeană, estimează însă, deopotrivă, că această cerere va crește mai accelerat, ajungând la 4.428 TWh în 2050, și că necesarul de investiții anuale presupus de această majorare a consumului este mai mică decât în ipoteza ACER, respectiv de numai 67 miliarde euro.
″Pentru că investițiile în rețele sunt direct legate de creșterea cererii de energie, o cerere mai mică presupune investiții mici. Dacă scenariile de electrificare sunt defectuoase, la fel sunt și estimările privind creșterea costurilor de rețea. Pe măsură ce companiile și gospodăriile se electrifică, costurile investițiilor în rețele se vor împărți la o bază mai largă de consumatori, ceea ce va ține sub control tarifele și va preveni majorarea disproporționată a facturilor totale la electricitate″, spune Eurelectric.
Organizația adaugă ca argument că majorarea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic de consum total, în detrimentul surselor fosile, va ieftini energia ca marfă, principala componentă a facturilor de consum final, și nu omite să amintească faptul că politica fiscală a UE taxează energia electrică semnificativ mai mult decât gazul, în medie cu 40%.
″Proiecțiile exagerate ale ACER privind evoluția tarifelor de rețea riscă să descurajeze consumatorii de la electrificare, într-un moment în care aceasta este crucială pentru asigurarea securității energetice a Europei și pentru continuarea decarbonării la costuri accesibile. Eurelectric face apel la ACER să-și reconsidere aceste proiecții, printr-o abordare mai realistă, și să-și corecteze recomandările, astfel încât să stimuleze, nu să descurajeze dezvoltarea energiei regenerabile″, conchide organizația profesională.
În România, un studiu recent realizat de Valorem pentru Federația Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) arată că sunt necesare investiții suplimentare în rețelele de transport și distribuție a energiei și gazelor de circa 1,1 miliarde de euro anual, care însă ar aduce beneficii economice semnificative, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde euro, adică circa 3,3% din PIB.
″Studiul arată că, în scenariul deblocării investițiilor adiționale necesare, costurile suplimentare în factura lunară a unei gospodării din România cu consum mediu, sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice, respectiv de 8 lei în factura lunară a gazelor naturale. În cazul consumatorilor non-casnici, impactul este, de asemenea, suportabil, studiul relevând o creștere medie potențială cu 0,4% în prețul final al energiei. Creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării″, arată ACUE.
În replică, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, prezent la lansarea studiului, a declarat că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifelor.
″Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție. La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic. Studiul ACUE nu arată impactul acestor majorări de prețuri asupra inflației″, a spus Niculescu.
