Ministerul Mediului a emis acord de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cerna – Belareca, amplasată în localitățile Băile Herculane, Mehadia și Cornereva din județul Caraș-Severin, a anunțat ministrul de resort, Mircea Fechet.
Hidrocentrala este gândită la o putere instalată totală de 21,7 MW, în trei agregate. Două sunt deja montate (de 5,3 și 1,7 MW) și mai trebuie instalat un al treilea, de 14,7 MW.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Sursă foto: Ministerul Mediului
Potrivit oficialului, punerea în funcțiune a amenajării va duce la suplimentarea capacității medii de producție de energie electrică cu 40,2 GWh/an, iar suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane metric ubi de apă în barajul de la Cornereva, se va asigură capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh de electricitate.
″Cerna - Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România. Au trecut 45 ani de la demararea primelor lucrări, iar investiția a fost sistată în anii '90, la un stadiu de realizare de 80%″, a declarat Mircea Fechet.
Sursă foto: Ministerul Mediului
Nota de comandă a investiției a fost aprobată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 351/1979, iar proiectul ca atare – prin Decretul nr. 158/1980.
Valoarea contabilă brută a lucrărilor realizate deja la Cerna – Belareca se cifra, în bilanțul Hidroelectrica, la aproape 319 milioane lei la finalul anului trecut.
Compania de stat, cel mai mare producător de energie electrică din România, estima în urmă cu 6 ani, în 2019, că finalizarea lucrărilor ar putea costa între 92 miloane și 243 milioane lei. Tot atunci, AGA Hidroelectrica a hotărât realizarea unui studiu de fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului AHE Cerna – Belareca, în vederea finalizării, recepționării și inchiderii titlului de investiții.
Sursă foto: Ministerul Mediului
Legea finanțelor publice stipulează că documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi și documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C «Alte cheltuieli de investiții», care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 100 de milioane lei.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în calitate de deputat PNL, a inițiat un proiect de lege care prevede exceptarea tututor proiectelor de investiții hidroenergetice de la obligativitatea de a fi aprobate de către Guvern, indiferent că au fost sau finanțate de-a lungul timpului din fonduri publice.
Astfel, dacă draftul de act normativ va fi adoptat, Hidroelectrica va fi cea care va aproba sau, după caz, va reaproba, conform competențelor stabîlite prin propriul act constitutiv, indicatorii tehnico-economici ai tuturor proiectelor sale de hidrocentrale, urmând a decide inclusiv asupra dezvoltării, menținerii sau a abandonării totale sau parțiale a acestora.
Unele, precum cel al AHE Cerna-Belareca, beneficiază încă din 2022 de această derogare, fiind pe lista celor declarate vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Sursă foto: Ministerul Mediului
″Modificările propuse prin prezenta lege adresează o problemă structurală semnificativă în procesul de luare a deciziilor privind proiectele hidroenergetice din România. În forma sa actuală, cadrul legislativ impune aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestor proiecte de către autoritatea publică tutelară, ceea ce generează un proces birocratic greu, marcat de întârzieri și dificultăți administrative.
Prin adoptarea acestei modificări legislative, aprobarea și actualizarea indicatorilor tehnico-economici nu vor mai necesita intervenția autorității publice tutelare, ci vor fi realizate direct de către entitățile care le dețin în portofoliu, confom competențelor stabilite prin actele constitutive. Această modificare asigură: • Reducerea timpilor de așteptare pentru aprobarea și aprobarea indicatorilor tehnico-economici; • Eliminarea blocajelor birocratice care până acum împiedică luarea rapidă a unor decizii strategice de dezvoltare, menținere sau abandonare a unor proiecte; • O mai mare autonomie managerială pentru companiile din sectorul energetic, aliniată principiilor guvemanței corporative″, scrie în expunerea de motive.
