Suprataxarea producătorilor români de gaze naturale, prin impozitul de 60% pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor la gaze, nu se mai justifică în acest moment, în care prețurile se află într-un proces de scădere rapidă pe piețele internaționale, iar faptul că impozitul se aplică la un tarif de referință de 72 lei/MWh, deși tendința este de reducere a cotațiilor sub acest nivel, împiedică reducerea prețurilor pe piața liberă engros din România, a declarat, joi, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț.
"Prețurile sunt acum într-o scădere rapidă, chiar surprinzătoare. Suprataxa de 60% este un element care vizează bugetul. Această taxă ar trebui rediscutată împreună cu Guvernul. Am observat că suprataxarea, în acest moment în care prețurile scad sub 72 lei/MWh, impietează piața. Concret, faptul că există această taxă împiedică scăderea prețurilor", a spus Havrileț, la o dezbatere organizată de Energy Center la Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților.
Prezent la dezbatere, directorul comercial al Romgaz, Vasile Ciolpan, a declarat că o altă problemă cu acest impozit, care trebuie plătit lunar, este că el trebuie achitat indiferent dacă producătorii și-au primit sau nu banii de la clienți pentru gazele livrate.
CITEȘTE ȘI Încasările bugetare au fost de 49,78 miliarde de lei, în primul trimestru, cu 7% în plus față de program Ciolpan s-a referit astfel, fără să dea nume, la datoriile pe care Romgaz le are de recuperat de la mai mulți clienți. Cel mai mare datornic la Romgaz este producătorul de energie termică și electrică Electrocentrale București, care, la finalul anului trecut, avea restanțe de circa 300 milioane lei față de producătorul de gaze controlat de statul român.
La același eveniment, șeful ANRE a declarat că prețul gazelor naturale pe piețele internaționale va ajunge în curând să fie mai scăzut decât cel reglementat pentru gazele de producție internă destinate consumatorilor casnici din România, astfel încât este un moment prielnic pentru liberalizarea timpurie a prețurilor la gaze pentru populație, existând chiar riscul ca menținerea unui preț reglementat mai mare decât cel din piață să fie considerat ajutor de stat pentru producătorii români de gaze.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Ce oferte face BCR clienților care s-au judecat pe clauze abuzive Impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din dereglementarea pieței de profil a fost introdus de Guvernul Ponta în 2013, pe perioadă limitată, de un an. De atunci, aplicarea lui a fost prelungită an de an, prin prorogarea cu câte 12 luni a termenelor de expirare. Ultima prelungire, valabilă până la 31 decembrie 2016, a fost decisă de Cabinetul Cioloș la finalul anului trecut.
Taxa este în cotă de 60%. Pentru stabilirea bazei impozabile, din veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze ca urmare a liberalizării prețurilor se scad redevențele plătite pe acestea, precum și investițiile în segmentul upstream, cele din urmă în limita a 30% din totalul veniturilor suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din dereglementarea tarifelor la gaze naturale reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil al producătorilor de gaze naturale.
Guvernul estimează, pentru anul acesta, venituri de 872,93 milioane lei din taxarea veniturilor suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în scădere ușoară, cu sub 1%, față de execuția preliminată pe 2015 (881,04 milioane lei).
