Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, participă la inaugurarea unei fabrici ATEF în districtul Surakhani, ianuarie 2016. Stânga: Acționarul majoritar, CEO-ul și președintele grupului ATEF, Emil Talib Alikhanbayov. Dreapta: Ministrul Economiei și Industriei de la Baku de la acel moment, Shahin Mustafayev. Sursă foto: ATEF Group
Unul dintre cei mai mari producători de echipamente energetice, în principal transformatoare de putere, din Azerbaidjan, cu un portofoliu total de 9 fabrici de profil în țara caucaziană, înființat pe vremea Uniunii Sovietice și privatizat după prăbușirea acesteia, a intrat în România.
ATEF Group din Azerbaidjan și-a înființat recent la București atât o filială de fabricație de echipamente (Green Grid Transformers), cât și una de trading și distribuție angro de agregate (ATEF RMN), relevă date analizate de Profit.ro.
Ambele subsidiare românești ale azerilor sunt conduse de acționarul majoritar, CEO-ul și președintele grupului ATEF, Emil Talib Alikhanbayov, absolvent al Universității de Inginerie Civilă din Moscova (1977).
Contactați de Profit.ro pentru detalii concrete privind planurile lor de afaceri din România, reprezentanții ATEF Group nu au transmis deocamdată niciun răspuns.
Istoria grupului azer ATEF a început în 1961, când a fost înființată la Baku o fabrică de transformatoare de putere. Deși nu foarte mare, aceasta a fost considerată de importanță strategică pentru întreaga Uniune Sovietică.
După proclamarea independenței Azerbaidjanului și desființarea URSS, activitatea fabricii a stagnat o vreme, până în 1997, când a fost privatizată, fiind preluată de Alikhanbayov, care fusese numit director general în 1995..
Marea șansă de dezvoltare a ATEF a fost adjudecarea contractului de electrificare a liniei internaționale de cale ferată Baku – Tbilisi (Georgia) – Kars (Turcia), fluxul multianual constant și semnificativ de numerar rezultat din contract fiind reinvestit în extinderea și modernizarea facilităților industriale, precum și în expansiunea pe piețe externe.
În prezent, ATEF are în Azerbaidjan 3 fabrici de transformatoare, una de diverse echipamente energetice de înaltă tensiune, 2 de componente metalurgice pentru industria energetică, una de cabluri, una de componente mecanice de precizie și una de izolatoare, care însumează un efectiv total de peste 2.000 de angajați.
Pe lângă livrările destinate sistemului energetic azer, dar și industriei de petrol și gaze din Azerbaidjan, precum și infrastructurii feroviare din țară, cei de la ATEF își exportă producția și serviciile în unele țări din Europa de Est, precum și în Ucraina, Rusia, Georgia, Kazahstan, Turkmenistan, Irak, Iran sau Egipt.
Toamna trecută, cei de la ATEF au discutat perspective de cooperare la reconstrucția căilor ferate ucrainene cu operatorul feroviar de stat din Ucraina, Ukrzaliznytsia.
Atât operatorul sistemului energetic național al României, Transelectrica, cât și operatorii rețelelor regionale românești de distribuție au planuri de investiții masive, în care instalarea de noi transformatoare, precum și înlocuirea și modernizarea celor vechi, joacă un rol-cheie. De exemplu, la nivelul Transelectrica, peste o treime din efectivul de transformatoare sunt mai vechi de 24 de ani.
Luna trecută, Distribuție Energie Oltenia (DEO) a atribuit un acord-cadru pe 4 ani de cumpărare de transformatoare 110/MT kV, în valoare de aproape 276 milioane lei, iar alți distribuitori au în derulare proceduri de achiziție similare.
Și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA vrea să cumpere transformatoare pentru infrastructura feroviară, întrucât ″cele existente au o vechime mare, având durata de funcționare normată depășită de cel puțin două ori (...), fiind la limita minimă a parametrilor electrici admisă de cărțile tehnice″, potrivit documentației de atribuire a unei licitații demarate recent.
Problema e că întreaga lume se confruntă în prezent cu o penurie majoră de transformatoare de putere, producția nefăcând față avansului masiv al cererii. În ultimii câțiva ani, de la criza COVID încoace, perioada medie de fabricație, de la comandă și până la livrare, a crescut de la 3-6 luni la 1-3 ani, iar prețurile au avansat cu circa 70%, potrivit unui studiu al Wood Mackenzie.
″Ne confruntăm cu o criză de transformatoare în Europa″, declara, în mai 2024, conform Euractiv, Savannah Altvater, expert în distribuție la Eurelectric, cea mai mare organizație profesională a industriei energetice de peste continent, care estima că, în UE plus Norvegia, sunt instalate în total circa 4,5 milioane de transformatoare.
Atât în Europa, cât și în America de Nord sunt în planificare sau derulare extrem de multe proiecte de extindere, întărire și modernizare a sistemelor de transport și distribuție a energiei electrice, menite să pregătească rețelele pentru integrarea noilor centrale de producție din surse regenerabile, pentru creșterea parcurilor de mașini electrice și pentru majorarea consumului de curent electric ca urmare a dezvoltării industriei centrelor de date pentru blockchain și inteligență artificială și a electrificării generale a economiei.
În Europa, necesitatea de a spriji sistemul energetic al Ucrainei, grav afectat de atacurile rusești, a potențat criza, după ce țările UE au donat Kievului cam 2.700 de transformatoare de la începutul războiului încoace, potrivit Euractiv. ″Dacă nu faci comenzi cu ani în avans la producătorii europeni, n-ai nici o șansă să obții un transformator. E o problemă enormă″, a spus Zsuzsa Cseko, consultant senior în rețele tot la Eurelectric.
Transformatoarele de putere sunt esențiale pentru tot ceea ce înseamnă infrastructură energetică. De exemplu, masiva pană de curent care a blocat total luna trecută aeroportul britanic Heathrow și a dat peste cap traficul aerian în întreaga lume a fost cauzată de un incendiu survenit la un transformator.
Firma de cercetare GlobalData estimează că valoarea pieței mondiale anuale de transformatoare va crește de la 40 de miliarde de dolari în 2024 până la 51 de miliarde de dolari în 2028.
