Guvernul a aprobat defrișarea a peste 30 de hectare de pădure de către compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, în vederea finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, din fondul forestier național va fi scos, fără compensare, un teren în suprafață de 37,5263 hectare, din care 30,7570 de hectare vor fi defrișate, pentru lucrările de finalizare a hidrocentralei, conform datelor analizate de Profit.ro.
Sursă foto: Ministerul Mediului
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Acordul de mediu pentru defrișare a fost emis toamna trecută. Acesta a fost contestat în instanță de ONG-urile de mediu Declic și Bankwatch.
În februarie, judecătorii au respins în primă instanță solicitarea acestora de suspendare a executării actului administrativ, cu argumentul că ″condiția pagubei iminente nu pare a fi îndeplinită în speță″, întrucât ″obținerea acordului de mediu reprezintă o etapă în realizarea proiectului, prealabilă emiterii altor acte administrative, susceptibile de executare efectivă″, în condițiile în care ″defrișarea nu se realizează în baza acordului de mediu, fiind necesară emiterea unor acte administrative de către Garda Forestieră Brașov și emiterea unei hotărâri de Guvern privind defrișarea″.
Sursă foto: Ministerul Mediului
Hotărârea de Guvern a fost emisă acum.
Pe rol se află în continuare solicitarea ONG-urilor de anulare a acordului de mediu, ele susținând că întregul proiect, în legătură cu care acordul ″dă undă verde defrișării a peste 30 de hectare din arii naturale protejate și pentru execuția unor lucrări hidrotehnice majore bazate pe documentații tehnice învechite de peste trei decenii (...), ignoră realitățile actuale în materie de schimbări climatice, biodiversitate și siguranță publică″.
În ianuarie, Executivul a aprobat, tot pentru finalizarea hidrocentralei Răstolița, exproprierea a 55 de hectare de păduri ale familiei Banffy, valoarea despăgubirii fiind stabilită la circa 5,68 milioane lei (în jur de 1,14 milioane euro, la cursul valutar oficial actual).
Hidroelectrica nici nu recunoaște integral dreptul de proprietate al familiei Banffy asupra terenurilor de 55 de hectare de la Răstolița și a deschis procese în justiție în care cere anularea parțială a actelor care atestă acest drept. Însă pentru a accelera finalizarea hidrocentralei, a fost aprobată exproprierea și despăgubirea, fără a se mai aștepta deznodământul proceselor.
Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, scutindu-le de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU.
Asta pentru că Răstolița este unul dintre proiectele hidroenergetice istorice românești ale căror amplasamente au fost incluse de către autorități, mult după demararea investițiilor, în arii naturale protejate, blocându-se astfel lucrările.
Sursă foto: Ministerul Mediului
Lucrările la hidrocentrală sunt finalizate în proporție de peste 90%, valoarea investițiilor efectuate până în prezent ridicându-se la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.
Guvernul spune că proiectul asigură utilizarea complexă a debitelor râului Mureș și ale afluenților săi, contribuind atât la producția de energie regenerabilă, cât și la alimentarea cu apă a localităților din zonă. Concepția inițială a fost realizată înainte de 1989, iar în 1996, un studiu de optimizare a redus debitul instalat și a ajustat traseul aducțiunilor secundare, pentru a respecta un nou acord de mediu, mai restrictiv.
Potrivit sursei citate, pe lângă producția de energie, amenajarea contribuie la tranzitarea viiturilor, reducerea riscului de inundații și regularizarea debitelor râurilor. Amplasată pe valea râului Răstolița, acumularea colectează apele mai multor pâraie prin două aducțiuni secundare, deviate apoi în râul Mureș.
Finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița era așteptată încă din urmă cu peste 10 ani.
