Omul de afaceri prahovean Mihai Tufan, care controlează firmele Elsid și Electrocarbon, pregătește să pună în funcțiune, la finalul lunii viitoare, încă trei microhidrocentrale situate pe râul Prahova, cu o putere instalată cumulată de 11,4 MW, ducând numărul total al centralelor hidroelectrice de mică putere (CHEMP) deținute de cele două firme la 30.
Potrivit datelor Transelectrica, data de punere în funcțiune a microhidrocentralelor Filipești 1, 2 și 3, deținute de firma Electrocarbon, este 30 octombrie 2016.
Electrocarbon a obținut avize tehnice de racordare pentru cele trei instalații de producție de energie hidro în decembrie 2015, racordarea efectivă fiind realizată în ultima parte a lunii august acest an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acordul de mediu pentru proiectul "Amenajare hidroenergetică pe râul Prahova, racordare la Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a obiectivelor: CHEMP Filipești 1, CHEMP Filipești 2, CHEMP Filipești 3 în stația electrică de transformare Păstârnacu", amplasat în în comuna Cocorăștii Colț, satele Cocorăștii Grind, Perșunari, Chesnoiu, Ghioldum, Cocorăștii Colț, a fost obținut de Electrocarbon la finalul lunii iulie, Agenția pentru Protecția Mediului Prahova hotărând că nu trebuie supus evaluării impactului asupra mediului.
CITEȘTE ȘI Valoarea tichetelor de masă, pregătită să crească la 15 lei În mai fuseseră obținute autorizațiile de înființare pentru noile capacități de producție de energie hidro din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), iar în august – certificatul de urbanism de la Consiliul Județean Prahova.
Mihai Tufan a convocat AGA Electrocarbon pe 19 octombrie pentru a înființa din punct de vedere juridic și a trece în actul constituiv al companiei, ca puncte de lucru și sedii secundare, cele trei microhidrocentrale.
Potrivit legislației în vigoare, hidrocentralele cu puteri mai mici de 10 MW beneficiază de subvenții de stat pe bază de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România. În prezent, Elsid și Electrocarbon dețin cumulat un număr total de 27 de microhidrocentrale acreditate pentru sistemul de subvenționare prin certificate verzi.
CITEȘTE ȘI Ministru: Sunt toate semnele că în Republica Moldova este pestă porcină africană! Ce se întâmplă în România, neexistând un vaccin Pentru 6 dintre acestea, firmelor Elsid și Electrocarbon li s-a aprobat și acordarea de finanțare europeană nerambursabilă, prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Eficienței Economice (POS CCE), Axa prioritară 4 - „Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice“.
Astfel, pentru proiectele microhidrocentralelelor Posada, Comarnic și Breaza, Elsid i s-aprobat o finanțare totală de peste 65 milioane lei, din care fonduri UE de 57,28 milioane lei și bani de la bugetul de stat în sumă de 7,81 milioane lei. La rândul său, Electrocarbon a primit aprobare pentru o finanțare totală de 63,4 milioane lei (55,83 milioane lei de la UE și 7,61 milioane lei de la bugetul de stat) pentru proiectele microhidrocentralelor Doftana, Bănești și Florești.
Firma MHC Water Power, controlată de fostul partener al lui Tufan, Mihai Anastasescu, deține la rândul său 4 microhidrocentrale acreditate să primească certificate verzi.
La finalul lunii februarie, ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, declara, la Realitatea TV, preluată de Agerpres, că a dispus ca cele circa 300 de proiecte de microhidrocentrale aflate pe teritoriul României să fie verificate de echipe ale Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Naționale Apele Române și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
"Microhidrocentralele au înregistrat un boom până în 2012, când regulile după care se făceau erau un pic mai laxe. Din 2012 încolo s-au introdus în Strategia Energetică Națională și s-a mai limitat efectul acestora. În momentul de față avem aproximativ 300 de microhidrocentrale pentru care eu am dispus un control, începând de săptămâna asta. Mă preocupă acest subiect, sunt pro-energie verde, dar trebuie să vedem ce costuri avem pe biodiversitate, dacă pe râurile de munte impactul de mediu este mai mare decât beneficiile atunci trebuie să reanalizăm situația. Cred că s-au făcut și excese. Am solicitat în această săptămână o echipă de la Garda de Mediu, împreună cu Apele Române și cu Agenția pentru Protecția Mediului, să-mi analizeze dacă s-au respectat avizele de mediu și, dacă nu s-au respectat, va trebui să luăm măsurile necesare. E bine să știe lumea că de acum încolo cererea pentru microhidrocentrale a scăzut foarte mult. În clipa de față avem 6 solicitări de avizare, comparativ cu anii trecuți avem un trend descrescător", declara Pașca-Palmer pe 24 februarie 2016.
CITEȘTE ȘI Darea și luarea de mită în dosarul lui Dan Adamescu sunt dovedite dincolo de orice dubiu - motivare Vara trecută, Mihai Tufan, pe de o parte, și soții Mihai și Emilia Anastasescu au încheiat un acord de separare a bunurilor și activităților comerciale, în care se stipula că părțile semnatare “își separă activitățile comerciale și bunurile și, în general, încetează orice formă de asociere între și/sau control direct sau indirect al acestora asupra și/sau în legătură cu societățile, bunurile, activele și pasivele descrise în acordul de separare”. Documentul citat făcea referire la companiile Elsid, Metaleuroest, MHC Water Power, Vivaio, Hidrotehnica Galați, Soceram, Dobromin, Electrocarbon, Cemart Invest, Ecowatt Invest și Cemrom, controlate împreună, direct, indirect și prin acționariat încrucișat, de părțile semnatare ale acordului de separare.
Ulterior, în decembrie, Consiliul Concurenței a aprobat tranzacțiile prin care, în urma separării, Mihai Tufan a preluat controlul asupra Elsid și Electrocarbon, iar Mihai Anastasescu a dobândit controlul asupra companiilor Metaleuroest și MHC Water Power. După tranzacție, sediile sociale ale ambelor firme, Elsid și Electrocarbon, au fost mutate în Snagov, la aceeași adresă. Anterior, acestea își aveau sediul în Titu (Dâmbovița), respectiv Slatina (Olt).
În ianuarie anul acesta, Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat al autorității de concurență. Printre cumpărătorii de energie de la Hidroelectrica amendați s-au numărat și Elsid și Electrocarbon, care au primit sancțiuni de 570.000, respectiv 193.000 euro. Cele două firme, alături de Hidroelectrica, au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale și, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
CITEȘTE ȘI FOTO România primește primele avioane F16 din Portugalia În noiembrie anul trecut, Elsid și Electrocarbon au pierdut definitiv procesul în care reclamau, cerând despăgubiri, măsura de aplicare, în 2012, a clauzei de forță majoră în contractul de furnizare energie electrică încheiat cu Hidroelectrica, prin care Hidroelectrica a redus cantitățile de curent livrate acestora, din cauza secetei, care a afectat semnificativ producția hidrocentralelor.
În momentul intrării în insolvență a producătorului de energie hidro, în 2012, Elsid și Electrocarbon cumpărau energie la prețul fix de 103 lei/MWh, mai mic decât costul de producție al Hidroelectrica, de 187 lei/MWh și decât prețul pieței la acel moment, de circa 220 lei/MWh, se arată în raportul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, privind cauzele intrării în insolvență a companiei de stat. Potrivit aceleiași surse, contractele cu Elsid și Electrocarbon au provocat Hidroelectrica o pierdere cumulată de 200 milioane lei în perioada 2006-2012.
Pe lângă tradingul de energie, Elsid și Electrocarbon au ca obiect principal de activitate producția de electrozi. Elsid a terminat anul trecut cu un profit net de 36,62 milioane lei, cu 41% mai mare față de cel raportat în 2014, la o cifră de afaceri de 358,82 milioane lei, în creștere marginală, cu 0,4% față de anul anterior. Electrocarbon a obținut în 2015 un profit net de 1,59 milioane lei, în urcare cu 15% comparativ cu 2014, și o cifră de afaceri de 90,95 milioane lei, cu aproape 25% mai mică față de anul anterior.
