Complexul Energetic Hunedoara se află deja într-o stare de faliment, doar că aceasta nu a fost deocamdată constatată din punct de vedere juridic, este arătat într-un raport recent al administratorului judiciar al complexului, casa de insolvență GMC SPRL, în care mai este menționat că măsurile dispuse de conducere în perioada aprilie – 23 iunie 2016 pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor au fost "aproape imperceptibile".
Pe 23 iunie, Tribunalul Hunedoara a decis reintrarea în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara și a numit același administrator judiciar, GMC SPRL, după ce, la începutul lunii mai, Curtea de Apel Alba Iulia anulase intrarea în insolvență inițială din ianuarie, la cererea Sindicatului "Noroc Bun” Petroșani.
"Analizând situația economică a Complexului Energetic Hunedoara SA, vom constata că acesta se află deja într-o situație de faliment, atât doar că această stare nu a fost constatată din punct de vedere juridic (...) Actuala stare de insolvență instituită prin deschiderea procedurii de către instanță a venit ca o gură de oxigen, astfel societatea reușind să suspende numeroasele executări silite în curs pentru datorii neachitate la scadență. În ce privește măsurile luate pentru reducerea cheltuielilor și sporirea veniturilor, acestea sunt aproape imperceptibile", se afirmă în raportul administratorului judiciar, datat 26 iulie 2016.
CITEȘTE ȘI Afaceri cumulate de 1 miliard euro la primele 10 firme intrate în insolvență în S1. Câte companii vor mai intra în insolvență Astfel, în document se arată că, cu excepția economiilor făcute prin denunțarea contractului colectiv de muncă, nu au fost efectuate alte reduceri ale cheltuielilor de natură salarială.
"Deși denunțarea contractului colectiv de muncă era doar o etapă premergătoare pentru a se putea efectua disponibilizări de personal fără plata salariilor compensatorii (imposibil de achitat de către unitate), disponibilizările nu au mai avut loc, elaborarea actelor normative pentru ca personalul disponibilizat să beneficieze de două salarii în completare nefiind finalizată nici până la data prezentului raport. Conform unei hotărâri a Consiliului de Administrație din perioada în care societatea nu s-a aflat în insolvență, disponibilizarea a circa 840 de persoane este prevăzută abia pentru luna octombrie 2016 (...) Considerăm că structura de personal a societății este supradimensionată și măsura disponibilizării a 840 de salariați abia în luna octombrie este tardivă. Am vrea să fim bine înțeleși, există locuri de muncă deficitare la fronturile de lucru de la minerit și energie – aici poate ar trebui să se facă angajări pentru creșterea producției – dar există personal excedentar în activitatea energetică și în activitatea de suprafață din minerit, care nu are nicio contribuție la realizarea veniturilor", se spune în raportul GMC SPRL.
Abia pe 27 iulie Ministerul Energiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern de alocare a 3,31 milioane lei pentru plăți compensatorii destinate celor 840 de angajați ai CE Hunedoara care urmează să fie concediați de la 1 octombrie.
"În prezent este in curs de negociere un nou contract colectiv de muncă, reprezentanții salariaților solicitând, în cadrul negocierilor, facilități mult peste ceea ce unitatea își poate permite. În paralel, veniturile lunare ale societății au fost diminuate cu circa 2 milioane lei pentru serviciile de mentenanță ce urmează a fi încasate de la Transelectrica. Date fiind toate cele de mai sus, societatea nu are resursele necesare pentru achitarea cheltuielilor curente cu materii prime și materiale, lipsa aprovizionării cu materiale curente absolut necesare activității miniere - plasă, stâlpi, lemn de mină etc - conducând la imposibilitatea realizării producției planificate de cărbune, iar stocul necesar funcționării centralelor electrice va scădea zi de zi. Deși am fost asigurați de către conducerea societății și de către compartimentul de specialitate că nu se face rabat la asigurarea condițiilor de siguranță a muncii în unitățile miniere, este foarte posibil ca lipsa resurselor financiare necesare să afecteze aprovizionarea cu materiale și echipamente de protecție specifice", se mai arată în raport.
CITEȘTE ȘI BNR a amendat OTP Bank de trei ori într-o singură zi pentru mai multe abateri. Șase bănci au fost sancționate în 2016 Administratorul judiciar mai menționează că, în lipsa banilor, CE Hunedoara nu a putut să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană pentru niciunul din anii 2014 și 2015, motiv pentru care Administrația Fondului de Mediu a calculat în sarcina companiei penalități în sumă totală de 1,288 miliarde lei.
"De asemenea, societatea nu a achiziționat certificatele verzi (pentru subvenționarea producției de energie din surse regenerabile – n.r.), ceea ce determină o penalitate de 110 euro/certificat pentru depășirea datei la care acestea trebuiau achiziționate. Sumele prezentate mai sus, penalități pentru nerealizarea obligațiilor de mediu, sunt imposibil de achitat prin reorganizarea activității entității. Mai mult, Complexul Energetic Hunedoara SA nu mai deține autorizație de mediu pentru grupurile funcționale de la termocentralele Paroșeni și Mintia și nici nu dispune de sumele necesare pentru finalizarea investițiilor la mediu necesare obținerii acestor autorizații", este indicat în raportul administratorului judiciar.
De altfel, în raportul pe 2015 al companiei se arată că, deși CE Hunedoara a încheiat anul trecut cu pierderi totale de 1,661 miliarde lei, peste 77% din această sumă (1,288 miliarde lei) reprezintă doar provizioane pentru penalitățile dictate de Administrația Fondului de Mediu pentru neachiziționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Din activitatea curentă, pierderea complexului a fost de 373,6 milioane lei, sub cea bugetată pentru 2015, de 404,4 milioane lei.
GMC SPRL mai atrage atenția că CE Hunedoara a livrat energie electrică și termică mult sub prețul de producție. Societatea nici nu a recuperat sumele facturate către distribuitorii de energie termică, în special din orașele Vulcan, Lupeni și Petroșani, suma nerecuperată fiind de circa 30 milioane euro. Suma nici nu mai poate fi recuperată, dat fiind că toți acești distribuitori se află de ani buni în faliment.
"Cu toate acestea, Complexul Energetic Hunedoara a încetat livrarea de agent termic către populație prin intermediul acestor distribuitori abia în ianuarie 2016, după intrarea în prima perioadă de insolvență, acordând în tot acest interval un fel de ajutorare socială gratuită pentru locuitorii Văii Jiului", se mai spune în raportul administratorului judiciar.
CITEȘTE ȘI Topul agențiilor de turism după cifra de afaceri. Vânzări cumulate de peste 500 milioane euro Complexul Energetic Hunedoara este controlat integral de statul român, prin Ministerul Energiei, și este cel mai mare agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara, fiind totodată singura societate care furnizeză agent termic în municipiul Deva și în orașele din Valea Jiului. Complexul asigură circa 5% din producția de energie electrică a României și avea aproximativ 6.300 de angajați în momentul intrării în insolvență, la minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la termocentralele Mintia și Paroșeni.
În plus, în baza unei hotărâri de guvern din 2013, o parte din energia necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național în situațiile în care apar brusc diferențe mari între producția și consumul de electricitate este achiziționată obligatoriu de Transelectrica de la Complexul Energetic Hunedoara, în regim reglementat.
Guvernul discută un scenariu de salvare a Complexului Energetic Hunedoara, aflat în insolvență și sub spectrul falimentului, care prevede darea în plată a minelor de cărbune și a câte unui grup de generare de la termocentralele Mintia și Paroșeni, în contul datoriilor bugetare ale Complexului către ANAF și Ministerul Finanțelor Publice, iar ulterior preluarea minelor viabile și a celor două centrale de către o entitate nou înființată.
La data intrării în insolvență, CE Hunedoara avea datorii totale de 1,5 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei către Ministerul Finanțelor Publice și ANAF.
