Toți producătorii de energie electrică ce au plătit în ultimii peste 2 ani suprataxa ce le-a fost impusă din cauza crizei energetice ce a debutat în toamna lui 2021, după pandemia COVID-19, și s-a agravat dramatic în primăvara lui 2022, în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, ar putea fi îndreptățiți, în anumite condiții, să dea statul în judecată și să ceară în instanță să li se restituie integral banii achitați, după ce supraimpozitarea a fost declarată neconstituțională pe 7 noiembrie.
Este vorba de așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, care în cazul producătorilor a constat în veniturile suplimentare ale acestora rezultate din tranzacții angro de vânzare la prețuri de peste 450 lei/MWh (prag redus ulterior la 400 lei/MWh). Scutite au fost doar centralele în cogenerare ce alimentează cu agent termic sistemele centralizate de încălzire rezidențială, precum și capacitățile de producție de electricitate puse în funcțiune după 1 aprilie 2022.
Curtea Constituțională (CCR) a hotărât că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr. 27/2022, ce reglementează supraimpozitarea producătorilor, însă motivarea deciziei se află deocamdată în curs de redactare, nefiind încă finalizată și publicată.
Ministerul Energiei a transmis ulterior că, în interpretarea sa, doar acei producători care, înainte de decizia CCR din 7 noiembrie, au contestat în instanțe suprataxa, au solicitat restituirea banilor și au și formulat în procesele respective excepții de neconstituționalitate privind exact dispozițiile legale de mai sus ar fi îndreptățiți să-și primească înapoi sumele plătite.
Pe rolul CCR se află în prezent un număr de 16 dosare în care a fost reclamată neconstituționalitatea art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr. 27/2022 înainte de decizia de acum a Curții, o parte dintre spețe fiind prezentate anterior în detaliu de Profit.ro. Și în alte dosare de contencios administrativ privind suprataxa au fost formulate cereri de sesizare a CCR, care fie au fost respinse, fie nu au fost încă soluționate.
Legea contenciosului administrativ stipulează însă că, în cazul în care o ordonanță de Guvern este declarată neconstituțională, toți cei care se consideră prejudiciați direct de prevederile acesteia se pot adresa instanței pentru a cere despăgubiri ″în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I″.
Formularea exactă din lege este: ″În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative″.
Cu alte cuvinte, toți producătorii de energie care au plătit suprataxa, chiar și cei care nu au contestat-o în justiție în niciun fel până acum, ar urma să aibă la dispoziție un an de la publicarea deciziei CCR pentru a da statul în judecată și a-și cere pe această cale banii înapoi.
Nu în orice situație, însă. Chiar Curtea Constituțională, într-o decizie din 2022, a statuat că această posibilitate juridică de a solicita despăgubiri în contencios administrativ pentru prejudicii cauzate de o ordonanță de Guvern declarată deja anterior neconstituțională în alt proces, cu alți reclamanți, nu există ″decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul înseși adoptării ordonanței Guvernului, iar nu și în ipotezele în care vătămarea este mediată prin actul/acțiunea/omisiunea autorității administrative″.
Iar aici lucrurile nu sunt 100% limpezi. Asta pentru că, în dosarele din care au pornit contestațiile admise pe 7 noiembrie de Curtea Constituțională, reclamanții au cerut atât sesizarea CCR privind neconstituționalitatea unor prevederi din OUG nr. 27/2022 (act normativ primar), cât și anularea Ordinului președintelui ANAF nr. 1635/2022 (act administrativ), cu reguli și formulare de declarare a obligațiilor de plată privind contribuția la Fondul de Tranziție Energetică.
Motivarea deciziei CCR, așteptată cu înfrigurare de toți cei implicați, ar putea aduce clarificări în această privință. Termenul legal de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunțare, însă legea nu prevede și termen de publicare în Monitorul Oficial. Ultima motivare CCR publicată în Monitor, pe 15 noiembrie, este aferentă unei decizii pronunțate pe 11 iulie, adică cu 4 luni înainte.
Încasările bugetare din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică s-au ridicat la peste 13 miliarde lei (circa 13,6 miliarde lei) în mod cumulat, în 2022 și 2023, bani care au fost folosiți la compensarea furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Aici intră și ce s-a încasat din supraimpozitarea traderilor, însă cel mai probabil sumele de la aceștia sunt nesemnificative în raport cu totalul. Și, de altfel, și suprataxarea tradingului a fost atacată la CCR, care nu s-a pronunțat încă.
Chiar dacă vor avea posibilitatea legală de a o face, există și varianta ca unii producători mari să nu intenteze procese bazate pe decizia CCR pentru a cere restituirea tuturor sumelor plătite ca suprataxă. Cei mai importanți dintre cei care au fost obligați să achite contribuții la Fondul de Tranziție Energetică sunt controlați de stat.
De exemplu, Nuclearelectrica și Hidroelectrica au plătit împreună, în total, suprataxă de peste 4,6 miliarde lei în 2022 și 2023, cumulat (peste 3,7 miliarde lei Nuclearelectrica și aproape 897 milioane lei Hidroelectrica). Însă nu au atacat în instanță decât aplicarea retroactivă a unor dispoziții privind supraimpozitarea, procesele lor, cu pretenții însumând circa 82 milioane lei, vizând exclusiv unele plăți suplimentare impuse de ANAF aferente perioadei septembrie-decembrie 2022 și nu suprataxa în sine.
Pe de altă parte, cei doi giganți ai producției de energie din România, care anul trecut au avut o cotă de piață cumulată de aproape 53%, sunt listați la Bursă și au și acționari minoritari privați, care s-ar putea considera prejudiciați de faptul că societățile nu fac demersuri juridice care le-ar îmbunătăți considerabil profitabilitatea și fluxul de numerar, adică capacitatea de a da dividende (care ar merge, de altfel, în proporție majoritară tot la stat). Ministerul Energiei deține 80% din capitalul Hidroelectrica și 82,5% din cel al Nuclearelectrica. În total, producătorii de energie plătitori de suprataxă la care statul e acționar majoritar au avut în 2023 o cotă de piață însumată de aproape două treimi (65,9%) în ceea ce privește electricitatea livrată în rețea, potrivit datelor ANRE.
″La data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr. 27/2022 (...). Impactul acestei hotărâri va fi evaluat la momentul publicării motivării hotărârii″, a arătat Directoratul Hidroelectrica în raportul pe trimestrul III al anului. În raportul similar al Nuclearelectrica nu este menționată deloc decizia Curții.
Oricum, supraimpozitarea i-a afectat în mod deosebit pe producătorii de energie regenerabilă intermitentă. Asta pentru că, din decembrie 2022, la stabilirea sumelor datorate ca suprataxă nu s-au mai dedus cheltuielile cu achiziția de energie din piețele spot din momentele când condițiile meteorologice sau alte probleme nu permit producția, iar deductibilitatea costurilor cu dezechilibrele a fost limitată la maximum 5% (ulterior 10%), raportat la veniturile obținute din vânzarea de energie produsă.
De altfel, în comunicatul prin care și-a anunțat succint decizia, CCR a arătat că dispozițiile declarate neconstituționale ″nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art. 56 din Constituție, și dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile″.
Ce este limpede deocamdată e că reglementările declarate neconstituționale, adică impunerea suprataxării producătorilor ca atare și formula de calcul a acesteia din OUG nr. 27/2022, își vor înceta efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR, dacă, în acest interval, legiuitorul nu aliniază prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale vor fi suspendate de drept.
Asta înseamnă că, după publicare, supraimpozitarea va dispărea ca bază a plafonării prețurilor finale de furnizare, în vigoare până la 1 aprilie 2024. Ulterior acestei date, va fi greu pentru autorități să impună o măsură fiscală similară pentru a finanța sprijinul promis în continuare pentru consumatorii vulnerabili. Iar asta în condițiile unui deficit bugetar oricum masiv, pentru care România și-a asumat față de Comisia Europeană obiective de corecție.
″Curtea Constituțională a decis recent că o taxă excepțională pentru producătorii de energie este neconstituțională, ceea ce ar putea reprezenta un risc pentru capacitatea guvernului de a subvenționa facturile de energie ale consumatorilor în viitor″, se arată într-o notă a economiștilor ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Executivul de la Bruxelles a anunțat de altfel în octombrie că a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Anunțul a venit după ce România, Grecia și Bulgaria au solicitat Bruxelles-ului mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″ – exact suprataxa declarată acum neconstituțională de către CCR.
Potrivit Comisiei, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
″Aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România″, a transmis Bruxelles-ul.
