Cererea de plată numărul 4 din PNRR, care ar trebui depusă în luna iunie, include reforma fiscală prevăzută și în planul fiscal, dar și un jalon privind taxarea mijloacelor de transport poluante, o măsură similară cu taxele auto din trecut și cu un impact potențial ridicat, având în vedere cât de multe mașini vechi sunt înmatriculate în România.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ Mihai Bordeanu, director Dacia România, propune un mod de taxare a mașinilor vechi și poluante
De ce este important Guvernul a mai introdus o taxă auto, transformată ulterior în timbru de mediu, în Guvernul Tăriceanu, pe care a fost însă obligată ulterior, de Curtea Europeană de Justiție, să o restituie integral șoferilor, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de guverne de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde lei.
Date despre vechimea mașinilor deținute de români sunt disponibile aici.
Reforma fiscală, care presupune ca Banca Mondială să prezinte Guvernului scenarii de măsuri fiscale iar acestea să fie adoptate, este parte din cererea de plată numărul 4 și din planul fiscal, unde termenele de plată sunt menționate clar, arată acum, într-un interviu pentru Profit.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Dacă cererea de plată 4 nu este depusă, circa 20 de miliarde de euro din PNRR vor fi blocate.
Înainte de a trece la cererea de plată numărul 4, însă, România trebuie să rezolve o serie de probleme majore legate de cererea de plată numărul 3.
Trebuie precizat că mesajele primite din partea guvernanților sunt că orice modificări fiscale vor avea loc după dezbateri cu mediul de afaceri și că în acest an obiectivul este de a atinge obiectivele de deficit bugetar în principal prin controlul cheltuielilor. Cum se încadrează această abordare cu prevederile din PNRR, rămâne de văzut.
"Așa sună angajamentul. Probabil să fie gata că intră în vigoare cu 1 ianuarie 2026. Noi avem un plan fiscal unde scrie negru pe alb termenul pe care îl avem. Avem o cerere de plată 4 unde scrie, de asemenea, negru pe alb, termenul pe care îl avem.
Dacă nu putem depune cererea de plată 4, nici pe celelalte nu le mai putem depune, deci teoretic blocăm 20 de miliarde de euro", a declarat ministrul referitor la reforma fiscală.
Ce prevede planul fiscal pe șapte ani cu CE legat de reforma fiscală
Măsurile fiscale cu impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii vor avea la bază scenariile elaborate de Banca Mondială conform recomandărilor formulate potrivit jalonului 205 din PNRR. adoptarea ar trebui să aibă loc în primul trimestru din acest an. Anul următor, impactul anualizat ar fi de 1,5% din PIB.
- Un raport asupra sistemului fiscal elaborat de către Banca Mondială care va cuprinde două scenarii pentru a avea un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB în anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii - termen T1 2025
- Un memorandum aprobat de către Guvernul României privind măsurile specifice fiscale - termen T1 2025
- O dezbatere publică și consultare cu mediul de afaceri - T1 2025
- Un act normativ de modificare a Codului fiscal. Intrarea în vigoare a modificărilor ce vor fi aduse Codului fiscal: La depunerea cererii de plată nr. 4 pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestei cereri este cuprins și Jalonul 208, jalonul 237 precum și jalonul 207- termen T1 2025
Deocamdată, România are probleme mari la cererea de plată numărul 3
Principalele probleme pe cererea de plată 3 sunt legate de pensiile militarilor, impozitarea pensiilor magistraților, conflictele de interese la numirea administratorilor companiilor din energie, precum și a conducerii AMEPIP (agenție guvernamentală care supraveghează companiile de stat).
Problemele din cererea de plată numărul 3, potrivit ministrului Boloș
"1,1 miliarde euro care sunt suspendate din totalul de 2 miliarde euro pe care le avem de încasat în cererea de plată 3.
- Avem problema pensiilor speciale care a apărut ca urmare a deciziei CCR pe impozitarea progresivă a pensiei magistraților, acel 20% pe care l-am stabilit pentru partea necontributivă a pensiei speciale a magistraților.
- A doua problemă este legată de pensiile militarilor, pentru care decizia CCR a fost amânată din 4 februarie încă două săptămâni.
Aceste două aspecte suplimentare, care țin de cererea de plată 3, ridică problema suspendării a încă 660 milioane euro, iar, așa cum au decurs discuțiile cu CE, dacă ar fi adoptată decizia CCR în privința pensiilor militare, atunci valoarea întregului grant aferent cererii de plată 3 ar fi pierdută. Ar însemna că nu mai încasăm 1,1 miliarde euro. Asta ar fi consecința unei astfel de decizii.
Noi avem acum 1,1 miliarde euro suspendați, pe grant și împrumut. Dacă decizia CCR ar fi favorabilă, atunci pe grant nu am mai primi nimic. Grantul este 1,1 miliarde, care coincide cu suma suspendată. - Problema legată de guvernanța economică pentru companiile de la Ministerul Energiei, unde pentru 43 de administratori s-au constat probleme legate de încheierea contractelor de mandat sau de administrare. Sunt probleme de genul conflict de interese, nerespectarea procedurilor administrative de numire, dar costă și au dus la suspendarea sumei de 299 milioane euro. Trei sunt listate la bursă (Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz), iar restul cu proceduri normale, pentru care Comisia solicită reluarea procedurilor de numire a administratorilor.
Comisia nu a transmis scrisoarea oficială pe această temă, pentru că a apărut problema pensiilor speciale. De la momentul la care se trimite această scrisoare oficială, termenul de 6 luni curge, astfel încât trebuie să rezolvăm problema dacă vrem cei 299 milioane euro. - Avem probblema operaționalizării și numirii șefilor la AMEPIP - avem suspendate 400 de milioane de euro. Procedura a fost reluată, anunțul a fost lansat. A fost stabilită o perioadă, 24 februarie, pentru depunerea candidaturilor. Așteptăm vizita CE să vedem ce demersuri vom mai face. Discutăm de 2 miliarde de lei pe care nu-i încasăm pentru că nu am înțeles să fim disciplinați cu o problemă atât de importantă cum este guvernanța companiilor de stat."
În ceea ce privește jalonul referitor la impozitarea microîntreprinderilor, unde Comisia Europeană a solicitat în trecut măsuri tot mai restrictive ale acestui regim fiscal, Boloș consideră că măsurile din decembrie (în principal reducerea plafonului de venituri pentru încadrarea la micro la 250.000 de euro de la 1 ianuarie 2025, calculat la venituri din 2024, și la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026, calculat la veniturile din 2025) este suficientă pentru a debloca jalonul respectiv.
"Impozitarea micro spunem noi că este o problemă rezolvată. Sper să nu fie în discuție de c[tre Comisie aprobarea prin lege a ordonanței trenuleț (adoptată la final de decembrie, n.r.), caz în care va trebui să facem diligențe. În discuția cu CE vom lămuri acest aspect", a spus Boloș.
Cererea de plată 4 - reforma fiscală, taxa pe poluare pentru milioane de mașini
"Cererea de plată patru este destul de complexă, cu jalonul cu reforma fiscală, jalonul 207. Nu are cum să fie scos, pentru că este un angajament suplimentar pe care l-am luat și prin planul fiscal. E cam greu să se amâne un astfel de jalon. Nu cred că este posibil. Decizia finală aparține Comisiei Europene, dar nu văd posibil acest lucru.
Tot în cererea de plată 4 avem problema ce ține de legea salarizării unice, pe care vrem să o desprindem din cererea de plată 4 și să o mutăm în ultima cerere de plată. Nu cred că timpul acesta scurt pe care ni l-am fixat pentru a trimite cererea de plată 4, respectiv luna iunie, ar fi suficient pentru ca legea salarizării unice să fie dusă la bun sfârșit. Soluția cea mai potrivită ar fi să se desprindă și să o stabilim ca termen pentru penultima sau ultima cerere de plată", a declarat Boloș.
Legea salarizării în sectorul public a fost legată, prin planul fiscal, de evoluția deficitului bugetar. Astfel, legea s-ar aplica doar după ce deficitul bugetar ar coborî sub 5% din PIB, evoluție prevăzută în planul fiscal abia pentru anul 2028.
Cererea de plată 4 include și o taxă pe poluare care nu face parte din reforma fiscală, dar ar urma să aibă un impact major, prin amploarea la care poate ajunge. Milioane de autoturisme ar putea fi vizate de o taxă similară cu fosta taxă auto din trecut.
"Tot în 4 avem legea taxării utililajelor grele în funcție de numărul de kilometri parcurși și a mijloacelor de transport poluante. Este o lege cu un impact destul de mare, sunt peste 8 milioane de mijloace de transport. Jalonul este la Ministerul Transporturilor și are o sensibilitate destul de ridicată ca aplicare.
Este un jalon foarte important pentru ce înseamnă reformele asumate prin PNRR și de mare complexitate. Afectează mulți posesori de mijloace de transport și are impact asupra bugetelor autorităților locale. O parte din banii din taxă se duc la autorități locale, altă parte din bani se duc la CNAIR, să fie utilizați la întreținerea drumurilor", a explicat Boloș.
Tot în planul fiscal este și jalonul referitor la Codul Silvic. Legislația a trecut de Parlament și ar urma să fie evaluată de către Comisia Europeană.
"Apoi, avem Codul Urbanistic, care este acum în Parlament în dezbatere. Determină o reformă de profunizime la nivelul autorităților locale - se scurtează timpii pentru eliberarea autorizațiilor de construire, certificatelor de urbanism, se operaționalizează o platformă online pentru ca omul de acasă să își poată obține un certificat de urbanism, să poată depune documentele pentru o autorizație de construire. Mai avem legile magistraților. Au fost adoptate anterior. Acum urmează să fie validate de către Comisie", a spus ministrul.
Cererea de plată 4, pe care MIPE ar vrea să o depună în iunie, ar fi de 2,3 miliarde de euro net. Cererea 5, din decembrie, ar ajunge la 8 miliarde de euro.
"Avem un set de reforme consistente în cererea de plată 4. Implementate, înseamnă inclusiv posibilitatea de a trimite la Comisie această cerere de plată. Înseamnă 2,3 miliarde net, 2,7 miliarde brut (luând în calcul și prefinanțarea). Cea de la sfârșitul acestui an are teoretic 8 miliarde de euro. De amânat nu mai avem cum, sunt 449 de jaloane, dacă le lăsăm toate pe ultima cerere de plată (cea din august, n.r.), o să fie Jihadul pe noi. Ce nu depunem, rămâne neîncasat", a spus el.
