Primele brute subscrise de firmele de asigurare din România au urcat cu 12% în primele 9 luni din 2016 și vor fi marcat o creștere chiar mai importantă pe finalul anului trecut, după cum arată estimările Profit.ro. Paradoxal, este o veste mai degrabă proastă decât una bună, pentru că în spatele acestei creșteri importante se ascunde un potențial dezastru. Prin propriile acțiuni, firmele de asigurare și-au erodat cel mai important capital: reputația.
Firmele de asigurare,în sensul lor clasic, de companii care vând produse financiare clienților care aleg să se protejeze, sunt pe cale de dispariție în România.
Cifrele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru primele nouă luni din anul trecut, estimările privind finalul anului, precum și perspectivele pentru 2017 conduc spre această concluzie.
Deloc încet și aproape sigur, companiile locale care activează pe piața asigurărilor se transformă în simpli intermediari de RCA, asigurarea de răspundere civilă auto impusă prin lege.
Anul 2016 a fost primul în care subscrierile pe RCA au depășit 50% din vânzările de asigurări generale și au trecut de pragul de un miliard de euro - cel puțin 5 miliarde de lei - potrivit estimărilor noastre. Președintele ASF, Mișu Negrițoiu, spunea, pentru Profit.ro, că întreaga piață va ajunge la aproximativ 10 miliarde de lei în 2016.
Paradox aparent: mai mult RCA și mai puțin orice altceva, în ciuda falimentelor Astra și Carpatica
Mai mult, arată estimările Profit.ro, este foarte probabil ca, la finele lui 2016, vânzările de RCA să fi reprezentat peste jumătate din întreaga piață, având în vedere că asigurările de viață au intrat în declin începând cu jumătatea anului trecut.
De altfel, datele oferite de ASF pentru primele nouă luni din 2016 arată destul de clar trendul pe care s-a înscris piața asigurărilor. Din cele 5,7 miliarde de lei trecute în dreptul primelor brute subscrise în asigurări generale, peste 3,1 miliarde au venit din RCA, ceea ce reprezintă o pondere de 55%. Față de 2012, creșterea în cifre absolute este de 1,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a volumului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Brokerii de asigurări, loviți dur de plafonarea prețurilor RCA. Ce sunt nevoiți să facă pentru a își salva afacerile și cum pot fi afectați păgubiții Ca procent din piață, RCA a urcat de la doar 33% în 2012 la cel puțin 50% per asnsamblul lui 2016.
Nu aceasta este, însă, marea problemă a pieței asigurărilor care, atât timp cât poate susține daunele, rămâne o piață solidă, indiferent de ponderea RCA.
Problema mare care, de altfel, ne particularizează în spațiul Uniunii Europene este că subscrierile scad constant pe toate celelalte clase de asigurare, în ultimii doi-trei ani. Excepție face asigurarea CASCO, unde se observă o oarecare constanță a nivelului de primă, fără să poată fi vorba despre o creștere de luat în seamă.
Practic, piața asigurărilor a intrat într-un proces care nu poate avea ca finalitate decât transformarea ei într-o piață de RCA, așa cum există în țările subdezvoltate.
Interesant este că acest proces s-a intensificat odată cu falimentele Astra Asigurări și Carpatica Asig, deși cele două au fost frecvent acuzate că vând la prețuri “de dumping” tocmai pentru a acumula cotă de piață pe segmentul asigurării de răspundere civilă auto.
La finele primelor nouă luni din 2016, acest fenomen a devenit mai clar ca niciodată. Comparativ cu perioada similară din 2015, RCA a urcat cu 26%, în timp ce, cu excepția CASCO unde se poate observa o creștere de sub 2% și a polițelor de călătorie care au o pondere nesemnificativă, toate celelalte clase de asigurări au marcat scăderi pe subscrieri.
Asigurările de incendiu și calamitate, extrem de importante într-o țară ca România supusă unor riscuri substanțiale de cutremur și inundație, au consemnat o scădere a primelor brute subscrise de 5% față de septembrie 2015 și de aproximativ 20% față de septembrie 2012.
Asigurările de accidente, polițele de răspundere civilă generală altele decât RCA (cum ar fi malpraxis sau cele de răspundere profesională pentru notari ori practicieni în insolvență), precum și asigurările de garanții au marcat scăderi substanțiale. Anumite clase de asigurare, cum ar fi asigurările de credit, aproape că au dispărut din portofolii.
Estimările noastre arată că discrepențele sunt chiar mai mari, la nivelul întregului an. Concluzia o trage, pentru Profit.ro, un specialist cu ștate vechi în asigurări care acum activează în zona supravegherii.
“Mai sunt și alte țări cu pondere mare a RCA în totalul primelor subscrise. Problema principală a asigurărilor din România este nivelul foarte scăzut al celorlalte clase de asigurări, mai ales al asigurărilor de viață. Ușor, ușor, din păcate, ne transformăm într-o piață de RCA”, afirmă sursa citată.
Asigurările de viață, simbolul unei piețe sănătoase, sunt la pământ
Polițele de viață, etalonul oricărei piețe solide de asigurări, pierd din ce în ce mai mult teren în România.
Scăderea randamentelor pare să afecteze piața locală mai mult decât pe cele din alte țări, având în vedere veniturile mai reduse ale românilor, dar și comisioanele mari practicate de societățile de la noi.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Încă o modificare stupidă la RCA. Milioane de șoferi fără daune sunt afectați După primele nouă luni din 2016, piața asigurărilor cumula prime brute subscrise de 1,17 miliarde de lei, nivel aproape similar cu cel din septembrie 2015.
Estimările Profit.ro arată că, la finalul anului trecut, piața a marcat o scădere a primelor brute subscrise pe acest segment care, oricum, cel mult a stagnat din 2012 până în prezent.
În contextul avansului luat de asigurările generale, de fapt de RCA, segmentul asigurărilor de viață va ajunge, cel mai probabil, să cântărească undeva în jurul a 10% din totalul pieței.
Mai grav este că, de la jumătatea anului trecut, activitatea de subscriere pe acest sector practic a stagnat.
Scăderea randamentelor care pot fi obținute pe piețele financiare și bursiere unde asigurătorii își plasează portofoliile a făcut imposibilă construirea unor produse care să poată oferi clienților un minim de randament și care să permită și asigurătorului să facă profit.
Dobânda tehnică, așa cum este numit randamentul obținut de asigurători din plasamente, a scăzut sub 3%, nivel care, dacă ar mai fi fost în vigoare normele Solvency I, ar fi condus chiar la oprirea automată a subscrierilor.
Firmele de asigurare și-au făcut-o cu mâna lor. Statul a dat, statul a luat, brokerii și clienții au decontat...până acum
Firmele de asigurare care activează pe piața RCA au încercat să facă din falimentele Astra Asig și Carpatica o sursă de profit, dar au provocat, până la urmă, o reacție a autorităților statului care a întors piața cu 20 de ani în urmă și a lovit asigurătorii chiar în cel mai important activ al lor: reputația.
Acesta este și motivul pentru care creșterile pe zona RCA în ciuda falimentării celor mai importanți doi jucători din domeniu reprezintă doar aparent un paradox.
Creșterea ponderii RCA, despre care am vorbit mai sus, nu este un lucru întâmplător.
CITEȘTE ȘI Asirom acoperă răspunderea administratorior RATB față de companie și terți. În 2013, DNA a fost sesizată că adminstratorii regiei au cumpărat stilouri Mont Blanc Justificat parțial de o creștere a daunalității, firmele de asigurare au majorat tarifele RCA cu până la 300%, pe anumite segmente, pe parcursul perioadei de un an și trei luni care s-a scurs între falimentul Astra și introducerea plafoanelor maxime pentru tarife. Pe medie, creșterea a fost de aproximativ 60%, iar în cazul camioanelor de peste 16 tone, dublarea tarifului era un caz fericit.
Aceste majorări au fost în trepte și pe segmente, în așa fel încât, în funcție de abilități, firmele rămase în piață să reușească să preia portofoliile rămase libere de la Astra și, ulterior, de la Carpatica Asig.
Companiile de asigurare au reușit preluarea la prețuri peste cele practicate de Astra, aceasta fiind și explicația creșterilor spectaculoase pe RCA.
Primele brute subscrise au crescut nu pentru că s-au vândut mai multe polițe ci pur și simplu pentru că acei clienți ale căror contracte RCA la Astra expirau, erau preluați de firmele rămase la tarife mai mari. Număr similar de contracte la prime mai mari înseamnă o creștere a volumului de prime brute subscrise.
Cel mai probabil - nu putem știi exact pentru că ASF sau companiile nu dau date concrete în acest sens - asigurătorii au reiușit să scoată și profit din RCA anul trecut, fapt care ar constitui o premieră.
Acțiunea de preluarea a clienților Astra și Carpatica a funcționat, însă, doar până la un punct. A funcționat până în momentul în care, speriați de creșterile prea mari de portofolii (cum e cazul Asirom) sau pur și simplu din dorința de a obține cât mai mult profit posibil, asigurătorii au întins mult prea mult coarda prețurilor.
De aici au început presiunile transportatorilor, cu care firmele de asigurare nu prea au vrut să stea la discuții uitând, poate, că reprezintă cel mai mare angajator din România.
Și tot de aici, într-un final, s-a ajuns la introducerea unei prevederi unice în legislația europeană. Guvernul a plafonat prin ordonanță de urgență prețurile RCA.
Această măsură, nedorită nici de ASF și nici de piața asigurărilor a fost introdusă, spun sursele Profit.ro, la sugestia Consiliului Concurenței, însă vinovații principali rămân, o spun cifrele, asigurătorii, care nu au înțeles că pe termen lung vor avea de pierdut dacă forțează prețurile bazându-se pe obligativitatea poliței RCA. Nu doar plafonarea tarifelor, care aduce pierderi directe prin reducerea cu până la 50% a prețurilor maxime, a afectat firmele de asigurare.
Lunile de “lupte” cu transportatorii au erodat cel mai important activ al unui asigurător: reputația. Românii, care și așa aveau prea puțină încredere în instituțiile financiare din România au aflat cu această ocazie lucruri și mai rele despre asigurători. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care scad vânzările de asigurări facultative, cele care ar trebui, de fapt, să fie principalele produse ale asigurătorilor.
Nu în ultimul rând, firmele de asigurare și-au stricat relațiile cu principalii parteneri, brokerii, pe spinarea cărora au ales să își compenseze eventualele pierderi aduse de plafonarea tarifelor.
Așa cum a arătat Profit.ro în repetate rânduri, intermediarii au ajuns să încaseze comisioane și de 1%, unii dintre ei riscând să își piardă afacerile. Și aceasta poate fi o cauză a scăderilor de vânzări în zona asigurărilor facultative, având în vedere că intermediarii au fost obligați să își restrângă rețelele.
Pentru asigurători a început un an 2017 cu aproape 6 luni de prețuri plafonate la RCA (perioada expiră pe 19 mai), dar și fără cine știe ce “pradă” care ar putea fi împărțită.
Un eventual faliment al City Insurance într-o perioadă cu tarife plafonate ar fi mai greu de monetizat.
Pe de altă parte, ASF ar putea deveni ceva mai atent în ceea ce privește respectarea normelor Solvency II, fapt care, pentru majoritatea, ar însemna majorări de capital, deci bani aduși de acasă. 2017, așadar, ar putea fi un an la fel de prost în privința evoluției vânzărilor de polițe facultative, dar nu la fel de bun în privința vânzărilor de RCA. Ar putea fi anul în care asigurătorii să deconteze “exuberanța irațională” din 2016.
Și în această privință, concluzia o trage același specialist aflat acum în domeniul supravegherii.
“Am văzut scenarii ale unor grupuri prezente în România care arată că apariția unui jucător nou pe core business ar provoca pierderi mult mai mari decât plafonarea tarifelor. Până acum, s-a concretizat scenariul ultrapozitiv, în sensul că au ieșit doi mari jucători de pe piața RCA. Să vedem ce se va întâmpla în viitor”, spune sursa citată.
