Când crezi că le-ai văzut pe toate, când ai trecut prin istoria tumultoasă a economiei din ultimele trei decenii, prezentul vine să demonstreze, încă o dată, că pot apărea crize pe care nici nu le-ai imaginat, noi obstacole de depășit, deschizând, însă, pentru cei pregătiți să se adapteze și reinventeze, noi oportunități. După 30 de ani de când prima mare firmă de consultanță a intrat pe piața din România, deschizând primul biroul la București, patru lideri din boardul PwC vorbesc despre provocările pe care, în apropierea anului aniversar, pandemia le-a adus în activitatea firmei și a mediului de afaceri.
Ionut Simion, Country Managing Partner, Dinu Bumbăcea, Lider Consultanță pentru Afaceri, Daniel Anghel, Lider Taxe & Legal și Kenneth Spiteri, Lider Audit au povestit, pentru Profit.ro, despre trecerea rapidă la munca la distanță, despre cum s-au schimbat interacțiunile cu clienții, despre avantajele digitalizării, dar și despre primele semne ale revenirii la normalitate și ale redresării economice, strategii recomandate companiilor și autorităților pentru depășirea crizei.
Mutarea în online, peste noapte
“Peste noapte am trecut 100% în online”, spune Ionuț Simion despre situația de la începutul stării de urgență, în 2020, pe care nimeni nu ar fi putut-o anticipa. Faptul că s-a trecut atât de rapid la un alt mod de lucru, într-o companie cu peste 800 angajați și proceduri bine stabilite, a fost, în opinia sa, cea mai mare realizare: “A fost o confirmare a investițiilor făcute anterior în dezvoltarea unei infrastructuri care să asigure nu doar lucrul online, pentru că nu aveam o problemă cu asta, ci și securitatea datelor și informațiilor prelucrate de companie”.
A doua reușită a fost că echipa a rămas conectată, continuând să lucreze împreună de la distanță și adaptându-se la nevoile clienților. Activitatea nu s-a redus deloc, lunile martie, aprilie și mai, când s-a declanșat criza medicală, fiind oricum perioada extrem de aglomerată în care se finalizează rapoartele de audit. “Tot departamentul de audit era în pâine. Și pentru departamentul de consultanță fiscală era perioada cea mai plină. Cei din serviciile de consultanță pentru afaceri au fost, într-adevăr, mai afectați, dar nu toate liniile, ci mai mult cei care se ocupau de îmbunătățirea performanței companiilor... cu activități oprite sau limitate în criză sanitară nu prea mai putea fi vorba oricum de nicio performanță pentru o vreme”, arată Ionuț Simion.
Când, paradoxal, lucrul de la distanța apropie
Reîntors de șase săptămâni în firmă, la doar câteva zile după ce se mutase cu echipa de consultanță pentru afaceri în noul sediu din Ana Tower, Dinu Bumbăcea rememorează cum, în martie 2020, peste weekend, s-a luat decizia ca toți să lucreze de acasă, înainte cu puțin timp de a fi instituită starea de urgență. “Cele mai afectate proiecte au fost cele care țineau de tranzacții. Oamenii nu mai puteau călători, iar a încheia o tranzacție la distanță nu este optim. În primele 2-3 luni a fost o inerție, după care oamenii s-au ajustat, și-au dat seama că asta e o nouă stare cu care trebuie să se obișnuiască și lucrurile au repornit”. În final, rezultatele au fost chiar peste așteptări. “Consultanța pentru afaceri este un buzunar destul de divers, cu mai multe competențe. Per ansamblu vom fi chiar peste anul precedent, însă cu un efort mai mare, ținând cont de vremurile prin care trecem”, spune Dinu Bumbăcea. Paradoxal lucrul de la distanță îi poate apropia pe colegi: “În perioada asta am vorbit cu mai mulți colegi ca înainte. Vorbesc săptămânal și cu unii dintre ei pe care înainte îi întâlneam mai rar. I-am cunoscut mai bine, am aflat lucruri pe care nu le-aș fi intuit, mi-am dat seama de plusuri, de minusuri, și de ce-i doare, și de ce și-ar dori”. Chiar dacă au existat câștiguri din această situație dificilă a muncii la distanță, Bumbăcea spune că ar prefera oricând să se întoarcă la interacțiunea directă de dinainte de pandemie. Personal, s-a întors la birou în iunie 2020, imediat ce s-a ridicat restricția. Pe etajul unde lucrează cu echipa de consultanță pentru afaceri, din 140 de colegi mai vin cel mult 10 la birou, restul lucrează la alegere fie de acasă, fie de la sediul clientului. “Cei care au revenit mai devreme la birou văd lucrurile altfel. Cu cât stai mai mult acasă în izolare, cu atât ai mai multe temeri de a te întoarce. Deocamdată, totul e condiționat de ce se întâmplă în jurul nostru, de campania de vaccinare și de numărul de cazuri. Când situația se va stabiliza, mulți vor alege să se întoarcă la birou”, spune Dinu Bumbăcea.
Dacă activitățile de rutină s-au mutat rapid în mediul virtual, mai greu a fost pe zona de construire a business-ului, în crearea de noi oportunități de afaceri, cu noi clienți, spune Daniel Anghel, pentru că una e să fii față în față cu interlocutorul, alta e să faci totul online. Își amintește că a anticipat nevoia unui mediu de lucru colaborativ și flexibil încă de acum câțiva ani. “În 2018 am avut un articol cu titlul - Dezvoltarea tehnologiei ne ajută să activăm modul de lucru colaborativ și adaptabil nevoilor fiecăruia. Culmea, vorbeam atunci chiar de lucrul la distanță fără să-mi imaginez că îl vom pune în practică atât de repede și brusc”.
Cât de greu e să integrezi noii angajați în pandemie?
În timp ce echipele vechi erau deja sudate, angajarea, integrarea și instruirea noilor colegi a fost mai dificilă de la distanță. “Avem programe numeroase și am început acum cinci ani să fim technology enabled company. În taxe, avem un departament de tehnologie, cu oameni care au un apetit fie pentru tehnologie în totalitate, fie sunt consultanți fiscali care lucrează în tehnologie. Toată echipa a început să se specializeze pe diferite aplicații sau instrumente tehnologice, fie că vorbim de roboți, de inteligență artificială, sau de altele asemenea”, precizează Daniel Anghel. Chiar și avocații au început să își adapteze modul de a interacționa cu clienții, de a explora informații în zona de data mining, la Registrul Comerțului sau în modul de construcție a contractelor. “Toată partea de raportări și conformare pe care o facem în zona fiscală se bazează pe roboți sau instrumente tehnologice. Tehnologia eficientizează foarte mult modul de lucru, intern și în relația cu clienții, ne permite să dăm acces clienților la informații cât mai repede, de la distanță, într-un format cât mai prietenos, ca să poată lua decizii rapide, ceea ce e foarte important”, spune partenerul coordonator de Taxe.
Dificultățile de a angaja și integra noi angajați într-o perioadă cu limitări de circulație și interacțiune fizică au fost resimțite și de Kenneth Spiteri care coordonează auditul, un departament cu 360 de oameni: “Am angajat peste 80 de colegi anul acesta, inclusiv în centrul de excelență deschis la Chișinău, unde am mutat o parte din activități. A fost o provocare foarte mare, dar vrem să investim în continuare în oameni și în aceste momente de incertitudine și de tranziție”. Spiteri, care lucrează în PwC din 1992, iar în România din 1998, a prins vremurile în care auditul presupunea călătorii frecvente și deplasare pentru perioade lungi la sediile clienților. Un mod de lucru care ajuta foarte mult auditorul să cunoască îndeaproape realitatea activității clientului, la fața locului, să vadă fabrica, procesul de producție, să stea cu echipa. Evoluția tehnologiei a redus, în timp, deplasările și interacțiunea fizică, dar pandemia le-a făcut să dispară aproape complet. “După declanșarea stării de urgență, doar pentru inventar am mai făcut deplasări, pentru că acolo e obligatorie prezența fizică, iar restul de la distanță”, spune Kenneth Spiteri.
În opinia sa, dacă ar ajunge să se realizeze exclusiv la distanță, activitatea de audit ar pierde o parte foarte importantă: cea socială, în care se interacționează cu echipa și cu clienții. “Se câștigă, însă, în eficiență, pentru că în anii de început puteam pierde doar pe tren câte 3-6 ore pe săptămână fiecare. Este și un câștig, totuși sper că vom continua să mergem fizic la clienți. Poate nu trei săptămâni, ca înainte, dar măcar o săptămână, să vedem fabrica, să vorbim, să cunoaștem echipa. E o parte importantă din ce oferim ca experiență pentru angajați”, arată partenerul pe audit.
Digitalizarea a permis inovații în audit, folosind roboți, big data, data analytics. Conexiunea bună de internet din România a fost de mare ajutor în pandemie, spune Spiteri, și va continua să fie un avantaj în perioada următoare, când crede că programul va fi adaptat în multe companii astfel încât să se lucreze 2-3 zile pe săptămână la birou și 2 zile acasă. “Viața merge mai departe, sper că ne vaccinăm și ne întoarcem la normal”, conchide acesta.
Chiar dacă tehnologia a permis o adaptare rapidă la noul mod de lucru la distanță, Ionuț Simion crede că nu se poate permanentiza. “O astfel de situație nu poate dura foarte mult în consultanță. Cei care erau în organizație de peste un an lucrează foarte bine împreună și de la distanță. Cei care au fost recrutați pe parcurs au dificultăți mai mari, pentru că nu le e la fel de ușor să ceară sfaturi, să vadă la alți cum se face, dacă nu sunt față în față. Este convins că interacțiunile online vor avea și după pandemie un rol crescut, comparativ cu perioada de dinainte, dar nu la niveluri atât de mari ca acum. “Suntem într-un business de oameni pentru oameni, oferim servicii croite pe baza interacțiunii și dialogului cu clienții noștri. Mai sunt și training-urile. Profesia, meseria nu se învață stând în fața unui calculator, doar citind legea. Există acel know-how, ghidarea, lucrul cot la cot în care te sfătuiești, e muncă în echipă. Ai nevoie de celălalt să contribuie, să te ajute, să împărtășești cunoștințe. Întâlnirile online vor rămâne pentru lucruri în care prezența fizică nu aduce niciun beneficiu real”.
Sfaturi în pandemie
Dincolo de necesitatea adaptării și reinventării propriei organizații, consultanții sunt chemați să ajute și companiile din diverse domenii să depășească dificultățile unei crize.
Pentru antreprenori și manageri, Ionuț Simion crede că este important, în primul rând, să se obișnuiască cu ideea de flexibilitate: “Presiunea venea deja din tehnologie, dar criza a accentuat viteza schimbării, care a atât de mare, încât trebuie să fii pregătit permanent să te adaptezi, să accepți că așa cum mergeau lucrurile înainte nu vor mai merge în viitor”. Tehnologia va accelera rezolvarea problemelor, dar va perturba și maniera în care facem lucrurile, iar cine nu o anticipează și nu se adaptează în business rămâne în urmă și se pierde.
În opinia sa, pe lângă schimbările tehnologice, și cele climatice vor pune presiune pe modelele de business. “Până acum, creșterea economică a fost asigurată de industrii energofage, iar măsurile luate pentru reducerea poluării o vor afecta. Nimeni nu vrea să-și taie craca de sub picioare, să afișeze rezultate mai mici. Vrea să posteze tot creștere cu două cifre și profit mai mare. Cum poți trece, însă, de la modelul de business actual, la modelul viitorului, dacă modelul viitorului nu sună foarte atractiv din punct de vedere al profitabilității? Companiile care fac aceste salturi vor fi câștigătoare. Nu toți pot fi inovatori în domeniile lor, dar majoritatea trebuie să își adapteze modelul de business la noile realități”, spune Simion, oferind și un exemplu: companiile din China au început să producă direct mașini electrice, și-au dat seama că nu are sens să construiască o industrie auto pe combustibili fosili. Sunt mult în urma pieței auto din Europa și SUA, nu au avut niciodată branduri relevante, dar au adăugat permanent îmbunătățiri în rezistența bateriilor, spre exemplu, până când au putut anunța lansarea unei mașini electrice a cărei baterie ține aproape 500 km.
Prima mare grijă a companiilor în această perioadă, indiferent că sunt de producție sau din prestări servicii, trebuie să fie față de oameni, spune Dinu Bumbăcea: “Oamenii nefericiți nu lucrează bine și transmit nefericirea mai departe, în piață, la clienți și parteneri. Imaginea ți-o dă mereu angajatul. Compania este făcută din oameni, cultura companiei este și pe stradă, este și în ce vorbesc angajații cu prietenii, și în ce postează pe Facebook, cu bune și cu rele”. De aceea, crede el, companiile trebuie să fie atente la selecție, la calitate, nu doar la volume, cum se întâmpla altădată. “Să fim atenți cum păstrăm angajații, cum îi motivăm! Dacă salariul ar fi singura motivație, îi pierdem la fel de repede cum i-am angajat. Contează și cum le clădim spiritul de apartenență la o echipă”.
Costuri versus investiții
Atenția sporită la costuri este o altă recomandare în perioadă de instabilitate. “Nu e genul de joc la care cineva poate câștiga foarte mult, iar cineva poate doar pierde. Atenție la costuri! Trebuie să fii prudent, răspunzi în fața acționarilor, dar nu trebuie să intri în panică. Cei care se panichează foarte repede sunt perdanți pe termen lung. Dar nici nu trebuie să fii hiper optimist, ci prevăzător și foarte agil. Într-o perioadă în care predictibilitatea scade, trebuie să te poți ajusta din mers”, arată Dinu Bumbăcea.
Pe de altă parte, crede acesta, așteptările acționarilor trebuie să scadă într-o astfel de perioadă pentru a depăși împreună criza. Nu pot fi cerute creșteri mai mari într-o perioadă în care toată piața scade. “Eu sunt optimist. Cred că ne vom reveni mai repede decât se anticipa, nu însă în toate sectoarele. Vedem o redistribuire în economie, au crescut de exemplu companiile de livrări, de curierat, au absorbit și forță de muncă disponibilizată, care altfel ar fi rămas neocupată. Cât timp nu sunt sectoare care să pice complet, la zero, redistribuirea e posibilă. Cât timp nu scad foarte mult nici indicatorii macroeconomici și avem șomaj acceptabil și creștere PIB, sunt clar semne de încredere”, conchide Dinu Bumbăcea.
O criză este uneori utilă și pentru că te face să te gândești cât de bine ar fi fost să te pregătești din timp pentru momente dificile, crede Kenneth Spiteri: “În carieră, am văzut că mulți clienți se gândesc să facă un audit doar când sunt nevoiți, pentru că, spre exemplu, au un cumpărător care îl solicită. Și cer audit pe ultimii trei ani, pentru că până atunci nu au făcut. Așa descoperă problemele. Te poți pregăti să le rezolvi, însă e mai bine dacă te gândești din timp”. O pregătire mai bună ajută companiile, dar și auditorii. “Noi descoperim și semnalăm probleme, inclusiv fiscale, venim cu recomandări, ajutăm business-ul să se îmbunătățească. Dar, de multe ori, este mai greu să rezolvi probleme din urmă, decât dacă le rezolvi imediat”, spune Spiteri.
Ce așteaptă de la administrație
În privința digitalizării, Daniel Anghel spune că a văzut un progres mult mai mare în mediul privat decât în administrația publică, cu toate că și aceasta a făcut pași în pandemie. “Este un progres la ANAF în ultimii ani, dar așteptăm acea explozie de digitalizare pe care nu am reușit să o vedem până acum”, arată Anghel. Spune că nu a înțeles niciodată de ce proiectul cu Banca Mondială, început în 2013, care era extrem de bine conturat, nu a fost implementat. Doar cu măsuri care oferă câștiguri pe termen scurt și fără o reformă unitară și exhaustivă în administrarea fiscală, vom rămâne cu 5-7 ani în urma țărilor din jurul nostru.
Amintește că România a avut, în 30 de ani, mai mult de 20 de miniștri de finanțe, iar guvernele care s-au perindat s-au străduit mai mult să aibă o imagine bună pe termen scurt, să demonstreze că predecesorii au greșit, reinventând roata de fiecare dată. Reprezentanții FMI povesteau că, în unele state, președinții ANAF nu pot fi schimbați decât după 7 ani, indiferent de culoarea politică, pentru că într-un mandat mai lung poți urmări o strategie și nu mai poți invoca doar greaua moștenire pentru nerealizări și întârzieri.
Speră că dialogul statului cu mediul de afaceri se va îmbunătăți: “A funcționat mai bine în unii ani, mai rău în alții, dar e clar că avem nevoie de un parteneriat real. Nu știu când îl vom avea... mai am până la pensie și sper să-l prind”, glumește Anghel. O administrare fiscală mai bună ar avea impact în toată economia. ”Va fi interesant cum va putea statul să facă față notei de plată a facilităților, mai ales că anumite zone, precum HoReCa, vor avea nevoie în continuare de sprijinul statului. E un echilibru extrem de fragil între nevoia de a susține companiile afectate și necesitatea de a acoperi un deficit mare, cu o colectare foarte mică. E important și pentru companii acest echilibru, pentru că vine nota de plată și va trebui să vadă în ce măsură vor fi afectate de impact, dacă vor exista măsuri de eșalonare a datoriei fiscale, unele fiind implementate”.
Pachetul de măsuri fiscale luate de Guvern în 2020 fost destul de bine consolidat, crede Anghel. Continuarea amnistiei fiscale și a rambursărilor de TVA cu control ulterior au fost semnale încurajatoare pentru mediul de business. “Dar aceste lucruri trebuie să înceteze la un moment dat, iar când scoți din priză astfel de facilități ne întrebăm ce ne așteaptă. Premierul a spus că nu va pune accentul pe taxe noi sau pe creșterea taxelor. Or, dacă în zona de digitalizare suferim, la fel la colectare, iar deficitul este mare, singura variantă să nu crești taxele este să reduci evaziunea fiscală și să îmbunătățești conformarea voluntară. Deocamdată, însă, nu sunt semnale că se reduce evaziunea și că se întâmplă ceva semnificativ cu digitalizarea pentru a avea informații în timp real”, arată Daniel Anghel.
Creșterea standardului de viață ar trebui să fie un obiectiv pentru guvernanți, spune Kenneth Spiteri care, față de 1998, când a venit în România, vede o diferență uriașă, inclusiv în evoluția PwC. “La nivel de țară, trebuie să avem continuitate și să găsim modalități de a accesa fondurile europene, cum au făcut și alte țări. Acestea sunt speranțele mele”, conchide Kenneth Spiteri.
Sunt necesare măsuri pentru a crește nivelul investițiilor din economie, arată Dinu Bumbăcea. România nu a reușit până acum să atragă investiții străine foarte mari, care au preferat adesea statele vecine în detrimentul nostru. Ce ne mai lipsește, în afară de infrastructură insuficient dezvoltată? “Companiile mari au dificultăți în a găsi forță de muncă. Cineva din sectorul auto, o investiție din Germania în România, îmi povestea că au probleme în a găsi forță de muncă, extinzând arealul de recrutare pe o rază de 35km. Au început chiar să ofere bonusuri de prezență continuă, la 7 zile un bonus, la 10 zile alt bonus, pentru că au absenteismul foarte mare”, spune Bumbăcea.
La capitolul recomandări pentru autorități, Ionuț Simion, care are o experiență bogată în acest domeniu, fiind implicat în consultări cu Guvernul de mulți ani, fie în grupuri de lucru la Ministerul Finanțelor, pentru schimbări legislative, fie prin AmCham, organizație pe care o coordonează din poziția de președinte, spune că nu lipsesc decât continuitatea și consistența, nu ideile, nici proiectele, nici chiar resursele: “Cum să faci reformă dacă acum se dau 30 miliarde, iar cel care vine după trei ani schimbă toate ideile? Facem 60-80 de km de autostradă pe an, în condițiile în care cheltuim resurse inimaginabile. Cele mai eficiente guverne au fost cele care au avut continuitate, care dă și capacitate de realizare a planurilor administrative. Altfel, ce să faci în 6 luni?”
În opinia sa, marea diferență între noi și alte state, care nu au avut politici economice și sociale diferite, este că ei le-au implementat, în timp ce noi le-am fracturat în timp. “Nici cu reforma digitală nu ne-am mișcat prea bine. Ce e atât de greu să te aduni, cu toate partidele, și să zici: asta e platforma, asta e agenda, vrem să modernizăm, am agreat-o și începem să o implementăm imediat. România ar avansa ani lumină”, spune Ionuț Simion. În privința investițiilor publice, problema este că, deși banii se alocă în fiecare an în buget, în final sunt redistribuiți și în alte scopuri: “De 10 ani de zile, Guvernul alocă în mod sistematic peste 10 miliarde euro pentru investiții. Și planul actual pe cei 10 ani ar acorda 100 miliarde pentru investiții. Problema acestor mărețe planuri a fost că banii aceia, de fapt, nu s-au cheltuit niciodată integral pentru investiții. De ce? Pentru că diferența trebuia să acopere anvelopa socială. S-a preferat creșterea salariilor cu efecte simțite imediat de electorat, în locul unei autostrăzi. Mandatul politic este pe 4 ani, investițiile ies din mandat până se culeg roadele”.
Povestea PwC România va continua cu un nou articol.
Acest articol face parte dintr-o serie de trei articole care spun povestea PwC România în an aniversar. În 2021, compania marchează 30 de ani de activitate pe piața locală, fiind prima mare companie de servicii profesionale care a deschis un birou în București. Primul articol poate fi citit aici. Mai multe informații despre activitatea PwC România în ultimele trei decenii pot fi găsite pe pagina dedicată aniversării aici.
