Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, care de ani buni acționează ca un "ministru din umbră" informal al PSD pe probleme energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea tuturor proiectelor de legi legate de sectorul energiei, va participa la elaborarea raportului asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a celebrei OUG nr. 114/2018, raport în care vor putea fi introduse amendamente și care va recomanda plenului Camerei decizionale adoptarea sau respingerea proiectului.
Comisia lui Iancu va participa la întocmiea raportului în urma deciziei în acest sens a Biroului Permanent al Camerei Deputaților, decizie luată pe 28 mai, la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe liderul PSD și al Camerei Liviu Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.
Inițial, se avea în vedere ca raportul să fie elaborat doar de către Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci, iar termenul de depunere a raportului era chiar 28 mai, data la care Biroul Permanent a luat decizia menționată mai sus.
Pe 15 mai, însă, Iancu a solicitat Biroului Permanent ca și Comisiei sale, de Industrii și Servicii, să îi fie repartizat proiectul de lege, în vederea întocmirii unui raport comun cu Comisia de Buget, "deoarece actul normativ are impact direct asupra industriei energetice din România".
La finalul lunii februarie, Iulian Iancu a declarat că OUG 114 a creat "multe vulnerabilități" și a dat de înțeles că Ordonanța ar putea fi modificată prin legea de aprobare. "Colectez toate vulnerabilitățile sectorului. Am vorbit cu furnizorii, cu producătorii de energie electrică, cu producătorii de gaze, care sunt cei mai afectați. Înainte să spun ce se poate modifica, colectăm datele. Cea mai sensibilă problemă este că sunt vulnerabilități care ar trebui corectate. După ce colectăm toate datele, vom avea o discuție cu toți și cu ANRE. Nu am fost parte la această decizie, o să încerc să găsesc soluția cea mai bună, să nu antagonizăm și mai mult taberele. Partea cea mai delicată este că s-a dorit o stopare a creșterii prețurilor pentru un număr de ani, dar efectul l-am văzut în comunicate ale operatorilor, că trebuie să crească prețul”, a spus atunci Iancu.
O solicitare similară, cu aceeași motivare ("OUG nr. 19/2019 aduce modificări cu impact semnificativ în domeniul comunicațiilor electronice"), a fost depusă și de către Comisia pentru Tehnologia Informației, condusă de Cătălin Drulă de la USR, solicitare aprobată de asemenea de către Biroul Permanent.
În consecință, raportul final asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a OUG nr. 114/2018, va fi elaborat în comun de către Comisiile de Buget, Industrii și Tehnologia Informației de la Cameră.
Proiectul a trecut de Senat pe 6 mai, prin adoptare tacită. Guvernul a aprobat OUG nr. 19/2019 la finalul lunii martie, aceasta fiind publicată imediat după aceea în Monitorul Oficial. Cele mai importante ajustări operate au fost cele legate de taxa pe activele bancare, iar în actul parafat în ședința de Guvern au fost incluse și elemente de "schimbare a schimbării" elaborate în ceasul al doisprezecelea.
Astfel, cota de impozitare a băncilor scade de la 1,2% pe an la 0,4% pe an, iar din baza impozabilă au fost eliminate o serie de active. Totodată, s-a modificat și referința pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice, însă aceasta nu se aplică obligatoriu și creditelor în derulare.
A fost suspendată până la 31 mai cerința ca administratorii fondurilor de pensii private de pe Pilonul II să își majoreze masiv capitalul social, iar obligația de a vira până la 30 iunie prima tranșă, de 50%, din majorarea capitalului social minim conform cotelor introduse de prima formă a OUG 114, s-a amânat până la finele anului.
Centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) au fost incluse pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh, pentru asigurarea întregului lor necesar de consum din această sursă. În plus, aceștia, alături de producătorii de energie pe bază de cărbune, nu mai datorează contribuția bănească către ANRE majorată la 2% din cifra de afaceri anuală, ci numai una de 0,2%.
De asemenea, rata de rentabilitate a capitalului investit pentru companiile de distribuție și transport al electricității și gazelor naturale a fost majorată la 6,9%, de la 5,66%, cât fusese stabilită de ANRE, iar investițiile în extinderi de rețele de distribuție a gazelor vor putea fi efectuate și din fondurile publice ale autorităților locale.
Printre cele mai importante prevederi a fost aceea că se elimină plafonarea prețului de vânzare a gazelor din producția internă la 68 lei/MWh pentru consumatorii industriali, plafonul fiind păstrat doar pentru clienții casnici și pentru producătorii de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației.
Pe partea de telecom, a fost suspendată până la 1 septembrie 2019 prevederea din OUG 114 potrivit căreia "Furnizorii de rețele de comunicații electronice care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire, se sancționează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporțional cu numărul de utilizatori deserviți fără autorizație, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori".
În fine, lista beneficiarilor și a tipurilor de proiecte care pot beneficia de finanțare din partea viitorului Fondul de Dezvoltare și Investiții ce va fi gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), a fost extinsă. Astfel, Fondul va finanța nu doar proiecte de investiții noi, ci și lucrări de întreținere și reparații curente, și nu doar ale primăriilor, ci și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, organizații în care primăriile se asociază pentru proiecte comune, iar pe lista domeniilor prioritare finanțabile din Fond au fost adăugate rețelele de iluminat public, precum și sediile administrative ale instituțiilor publice din mediul rural.
