Agenția de evaluare financiară notează că nu este clar dacă partidele care au format anterior coaliția pot ajunge la un nou consens asupra măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor statului, în contextul opoziției tot mai mari în rândul populației, dar și în mediul politic. Partidele de guvernare au pierdut din susținerea populației în contextul creșterilor de taxe și înghețărilor de pensii și salarii ale bugetarilor. În special PSD a pierdut teren în fața AUR, notează Moody's într-un raport datat pe 6 mai.
"Pe 5 mai, Parlamentul României a adoptat o moțiune de cenzură, răsturnând guvernul minoritar condus de prim-ministrul PNL Ilie Bolojan. Prăbușirea guvernului are impact negativă din punct de vedere al ratingului, deoarece crește riscurile unei perioade prelungite de blocaj politic și este probabil să slăbească perspectivele deja dificile de consolidare fiscală în 2027 și ulterior", potrivit Moody's.
Cabinetul Bolojan funcționa ca guvern fără majoritate parlamentarp de la sfârșitul lunii aprilie, când PSD s-a retras din guvernul de coaliție care includea și uSR și UDMR.
Un prim avertisment simialr a venit săptămâna trecută și din partea agenției de rating S&P, care a atras atenția că demiterea guvernului ar putea complica discuțiile privind reducerea deficitului bugetar pe anul următor.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: România are din partea S&P rating BBB- din mai 2014. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în ianuarie 2025, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
Pentru anul acesta, Moody's se așteaptă la un deficit de 6,5% din PIB, în scădere de la 7,9% anul anterior.
"Cu toate acestea, ne așteptăm la o reducere semnificativă a deficitului la 6,5% din PIB în acest an, de la 7,9% în 2025.Deficitul îmbunătățit reflectă în mare măsură măsurile de consolidare deja adoptate, inclusiv bugetul pe 2026 adoptat în martie și două pachete implementate în iulie și septembrie 2025. Pe bază cash, deficitul fiscal s-a redus la 1% din PIB în primul trimestru al anului 2026, de la 2,3% în aceeași perioadă a anului 2025. Ne așteptăm ca unele reforme adoptate în 2025, de exemplu cele care îmbunătățesc colectarea veniturilor guvernamentale, să continue să sprijine reducerea deficitului în 2027 și ulterior. Cu toate acestea, comparativ cu ipotezele noastre anterioare, prăbușirea guvernului va slăbi probabil perspectivele de consolidare fiscală în 2027 și ulterior", potirvit analiștilor agenției de rating.
Consolidarea fiscală treptată ar urma să continue în următorii ani, povara datoriei stabilizându-se la aproximativ 65% din PIB spre sfârșitul deceniului, în creștere de la 59,4% la sfârșitul anului 2025.
Deși previziunile pe termen mediu ale Ministerului Finanțelor, publicate în martie 2026, prevăzuseră reducerea treptată a deficitului la 5,2% din PIB până în 2027 și la 3,2% din PIB până în 2029, nu au fost subliniate măsuri specifice pentru realizarea unor astfel de reduceri.
Moody's notează și că, având în vedere că aproape jumătate din datoria țării este denominată în valută, povara datoriei este sensibilă la deprecierea cursului de schimb.
"Cu toate acestea, România și-a acoperit deja aproximativ o treime din nevoile de finanțare pentru acest an, ceea ce va atenua efectul unei creșteri temporare a costurilor de împrumut. De asemenea, țara apelează la o pondere din ce în ce mai mare a finanțării externe în condiții concesionale din partea UE (Aaa stabil) și a instituțiilor multilaterale. În 2026, aceasta include împrumuturi de 2,5 miliarde de euro din cadrul facilității SAFE a UE pentru cheltuieli de apărare (dintr-un total disponibil pentru România de aproape 17 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB, disponibil până în 2030) și 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare multilaterale. În plus, înainte de căderea guvernului, România anticipa că aproximativ 3,2 miliarde de euro (0,8% din PIB) în împrumuturi din PNRR, finanțat de UE, vor fi accesate în acest an. Un impas politic prelungit ar putea crește riscurile pentru eforturile țării de a finaliza PNRR până la termenul limită din august 2026", arată Moody's.
La începutul lunii aprilie, agenția de evaluare financiară S&P Global a confirmat calificativul României la "BBB-/A3" pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, menținând în același timp și perspectiva negativă.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă în acest an la 6,2% din PIB (în termeni ESA), după 7,9% din PIB anul trecut și 9,3% din PIB în 2024, România având cele mai dezechilibrate bugete din UE în ultimii ani, care au dus datoria publică la 60% din PIB, cu perspectiva să urce la peste 70% în următorii ani.
