„Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodatã datoria publicã.
Prioritatea acestui Guvern rãmâne continuarea acestui proces de disciplinã bugetarã și de ajustare fiscalã, pentru a ne încadra pe traiectoria agreatã cu Comisia Europeanã pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent.
Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunãtãțirea ratingului de țarã.", spune ministrul Finanțelor.
Decizia este emisă în ziua în care România a intrat oficial în recesiune tehnică.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: România are din partea Fitch rating BBB- din iulie 2011. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în decembrie 2024, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
Luna trecută, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-au întâlnit cu reprezentanții agenției de rating, în cadrul procesului de evaluare periodică a evoluțiilor economice și fiscale ale României.
Discuțiile au vizat principalele măsuri de politică fiscal-bugetară aflate în implementare, evoluția finanțelor publice și perspectivele macroeconomice, precum și modul în care acestea susțin stabilitatea economică și predictibilitatea necesară mediului investițional.
Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care susțin convergența veniturilor și finanțele externe, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste comparabilele din categoria „BBB”, notează Fitch.
“Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției.
Principalele puncte din evaluarea Fitch:
Nou președinte, nou guvern
Incertitudinea politică a scăzut semnificativ de la ultima revizuire a ratingului din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent, centrist, pro-UE, a câștigat alegerile prezidențiale din mai împotriva candidatului populist, George Simion. Un guvern de coaliție cvadripartit, pro-occidental, a fost format cu o majoritate confortabilă și sprijinul președintelui, amintește agenția.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și rapid legiferat în iulie, bazat pe munca comună a președintelui și a guvernului.
“Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative.
În plus, cele mai mari două partide din coaliție - PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga - au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică”, potrivit comunicatului.
Consolidare fiscală
România a început consolidarea fiscală, deși de la o poziție de plecare foarte slabă în 2024, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB.
După măsurile implementate la sfârșitul anului 2024 de guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu creșteri ale TVA (2 puncte procentuale din cota standard, 2-6 puncte procentuale din cota redusă) începând cu august 2025 ca principală măsură pe partea de venituri.
Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Deficite încă mari
Cu toate acestea, preconizăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027.
Aceste previziuni iau în considerare efectele de runda a doua, cum ar fi impactul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale.
Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe partea de venituri și cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar, deoarece acestea nu sunt încă finalizate, Fitch nu le-a inclus în proiecțiile noastre fiscale.
Creștere slabă prelungită
Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024 în cea mai mare parte a timpului, evidențiind compromisuri dificile de politică între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani.
Conform previziunilor Fitch, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027, dar riscurile de scădere sunt ținute sub control, deoarece o mai mare claritate cu privire la traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă.
Agenția se aștepta la o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025, ușor peste avansul de 0,6% comunicat vineri de INS.
Mesajul agenției de rating
Ratingul „BBB-” al României este susținut de aderarea la UE și de fluxurile de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste nivelul celor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitului bugetar mare, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei publice raportată la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. În opinia noastră, persistă riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza creșterii economice slabe, a provocărilor legate de punerea în aplicare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide.
Punerea în aplicare rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creșterea TVA din august 2025, a determinat o tendință de scădere a deficitului bugetar de la niveluri record.
Pe baza datelor preliminare privind numerarul (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost de aproape 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată, inclusiv din cauza schimbării prevăzute a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele administrației publice din România vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” pe perioada de prognoză.
Datoria publică brută a crescut rapid în ultimii doi ani și se estimează că aceasta a fost de aproape 59 % din PIB la sfârșitul anului 2025, peste media actuală „BBB” de 56 %. Se prognozează că raportul datorie/PIB va crește la 63 % în 2027 și, fără măsuri suplimentare, va continua să crească.
Creșterea PIB-ului a rămas sub 1% în 2025, întrucât consolidarea fiscală substanțială și cererea externă slabă limitează performanța economică a României. Preconizăm că creșterea PIB-ului va rămâne sub potențialul său de 2% până în 2027, având în vedere așteptările noastre privind înăsprirea suplimentară a politicii fiscale, ceea ce evidențiază compromisurile dificile în materie de politici. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Cu toate acestea, investițiile vor crește puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de componenta crescută a granturilor din Planul de redresare și reziliență (RRP).
De asemenea, inflația ridicată reprezintă un punct slab pentru ratingul României, agravat de impactul inflaționist temporar al majorării cotei TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Inflația a depășit ținta de 2,5% +/-1pp a Băncii Naționale a României timp de cinci ani, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de media actuală „BBB”.
Incertitudinea politică s-a atenuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în mai și formarea unui guvern pro-occidental format din patru partide, cu o majoritate confortabilă în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală. Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliției, inclusiv în ceea ce privește negocierile privind bugetul pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune în dificultate adoptarea de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare.
Deficitul de cont curent (CAD) a fost de aproape 8% din PIB în 2025, comparativ cu 6,7% în 2023, și semnificativ peste media actuală „BBB” de 1%. Previziunile indică o reducere a CAD la mai puțin de 7% din PIB în 2026, în principal datorită scăderii cererii de importuri din consumul public și privat. Se preconizează că datoria externă netă va crește treptat de la 21% din PIB în 2024, semnificativ peste media prognozată de 3% pentru „BBB”.
Fondurile substanțiale ale UE sprijină accesul României la finanțare externă pentru a-și acoperi deficitele gemene mari, ceea ce evidențiază avantajele aderării la UE. Pe lângă fondurile de coeziune, creșterea granturilor RRP în ultimul an al programului și, mai recent, accesul la împrumuturi în cadrul programului „Acțiunea de securitate pentru Europa” (16,7 miliarde EUR), inclusiv 2,5 miliarde EUR de prefinanțare, în condiții favorabile, vor contribui la o oarecare reducere a presiunilor asupra costurilor de finanțare și la atenuarea riscurilor de finanțare externă pe termen scurt.
Având în vedere fluxurile semnificative prevăzute din partea UE în 2026, se așteaptă ca nevoile de finanțare pe piața externă ale României să scadă. Cu toate acestea, România rămâne expusă schimbărilor de sentiment pe piața globală. Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră revizuire a ratingului din august 2025, reflectând evoluțiile interne și apetitul rezistent al investitorilor pentru activele piețelor emergente. Ne așteptăm ca plățile dobânzilor guvernamentale la venituri să crească până la mediana „BBB” până în 2027”.
România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru stabilitate politică și drepturi, precum și pentru statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care o au indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România are un rang WBGI moderat, de 60%, care reflectă o serie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție.
Fitch estimează că ritmul de creștere se va stabiliza în jurul a 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul anticiclic al fondurilor UE și de o oarecare redresare a creșterii economice în zona euro.
Agenția internațională menționează, la capitole pozitive, îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru guvern, reziliența băncilor, în pofida provocărilor, precum și scorul de relevanță ESG, care reflectă “un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție”.
