EXCLUSIV Dosare penale pentru firme - Finanțele refac proiectul care scapă anumite firme, apelând însă acum la sfatul Parchetelor. Termenul luat în calcul pentru declanșarea sesizării penale împotriva antreprenorilor

Ministerul Finanțelor lucrează la o nouă variantă a proiectului prin care intenționează să modifice prevederea de reincriminare, de la 1 martie, ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite, astfel încât aceasta să nu fie aplicată, fără discriminare, și firmelor care nu au avut intenția de a comite o astfel de infracțiune, cum ar fi, de exemplu, cazul unei firme care are de încasat bani pentru concedii medicale de la stat, dar nu dispune de fonduri suficiente pentru a plăti în termen impozitul și contribuțiile la salariile achitate angajaților.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Conform legislației intrate în vigoare la 1 martie, ANAF trebuie să depună automat sesizare penală pentru restanțe mai mari de 60 de zile la reținerea și nevirarea a 19 tipuri de contribuții și impozite. Foarte important, potrivit informațiilor Profit.ro, termenul de la care Ministerul Finanțelor consideră că ar interveni obligația ANAF de a face automat sesizări penale este însă după 25 aprilie+perioada de grație de 60 de zile, adică după 25 iunie.

De ce este important: Potrivit celor mai recente date analizate de Profit.ro, numărul contribuabililor care nu și-au îndeplinit astfel de obligații la termenul scadent era de 331.178 la finele lunii decembrie. Aproape 41.000 beneficiau de facilități fiscale, ceea ce înseamnă că peste 290.000 aveau o situație care ar impune acum ca ANAF să transmită sesizare penală procurorilor.

De asemenea important: Toate cele 19 impozite și contribuții cărora li se aplică reincriminarea au ca termen de plată data de 25 a lunii, astfel că dacă, potrivit abordării Ministerului Finanțelor, reincriminarea intrată în vigoare la 1 martie se aplică datoriilor apărute după acest termen, deci celor din martie, acestea devin restanțe cel mai devreme după data de 25 aprilie, ultima zi de plată. Dacă se adaugă și termenul de grație de 60 de zile, sesizările ar trebui să fie făcute, pe legislația în vigoare, începând cu 26 iunie.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Deprecierea acțiunilor la companiile din zona tehnologică poate reprezenta o oportunitate pentru investitori

La o variantă anterioară a proiectului, care introducea analiza ANAF înaintea sesizării penale și a fost pusă în dezbatere publică la mijlocul lunii februarie, Ministerul Finanțelor a avut discuții tehnice pe parcursul a două luni cu Ministerul Justiției, după ce a primit însă un aviz cu observații, cum a anunțat anterior Profit.ro. La noua variantă de proiect, la care se lucrează acum, Finanțele au cerut și opinia Ministerului Public (Parchetele).

La nivelul ANAF, situația nu este clară în privința termenului de la care se vor face sesizări penale, dar un termen de 26 iunie ar lăsa suficient timp pentru pregătiri.

CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România: Este posibil să avem fluctuații considerabile pe piața criptomonedelor în perioada următoare

Guvernul a adoptat la finele anului trecut o ordonanță de urgență care prevede că fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Ulterior, pentru a nu ajunge în situația unor dosare penale pentru firme care nu pot face plata pentru că au, la rândul lor, de încasat bani de la clienți sau chiar de la stat, Ministerul Finanțelor a prezentat, în februarie, un proiect care ar introduce o analiză a ANAF privind finanțele firmei, înainte de transmiterea sesizării penale.

Ministerul Finanțelor ar trebui să clarifice public termenul de la care ANAF trebuie să facă sesizările penale.

"Chestiunea legată de momentul de la care ANAF începe să facă sesizări penale e destul de neclară. Dar mai e o problemă. Dacă cineva are restanțe mai vechi și face plățile pentru 25 martie sau 25 aprilie, plățile acelea se duc întâi pentru acoperirea restanțelor cele mai vechi", a declarat pentru Profit.ro Dan Manolescu, președinte al Camerei Consultanților Fiscali.

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Nu suntem încă într-un moment de panică. Investitorii arată încredere în piețele bursiere

Chiar dacă o firmă ar vrea să plătească din aprilie, pentru a nu înregistra noi restanțe care să ducă la sesizarea penală, nu va putea face acest lucru. Plățile către ANAF se vor duce întâi către stingerea restanțelor mai vechi, astfel că pentru a scăpa, o firmă ar trebui să plătească tot sau să acceseze o facilitate de eșalonare a restanțelor, ceea ce ar însemna că datoriile nu mai sunt clasificate ca restanțe. Beneficiarul unei facilități nu poate face restanțe noi, caz în care pierde eșalonarea.

"Proiectul propus dădea posibilitatea ANAF să facă o analiză, să vadă dacă a avut sau nu bani, de ce nu a plătit, de când sunt sumele de plată. Cum este textul de acum în vigoare, pare că după ce au trecut cele 60 de zile, raportează și asta este, se descurcă procurorul. Procurorul trebuie să analizeze intenția, pentru că aici e problema cu infracțiunea și aici ar putea fi și problema Ministerului Finanțelor cu Ministerul Justiției, la ce vor să dezincrimineze acum, pentru că, până la urmă, fapta penală presupune o intenție. Intenția, când o analizează procurorul, ar trebui să aibă el în vedere acele elemente dacă a avut sau nu bani să plătească. Analiza aceasta ar trebui acum să o facă procurorul. Insă ideea proiectului anunțat de Finanțe e că nu ar trebui încărcați procurorii cu astfel de situații, să facă analiză dacă o firmă a avut sau nu bani să plătească. ANAF constata și până acum anumite fapte de natură penală, suspiciunea că ar exista, și le trimitea la procuror. Nu le trimitea pe toate. Acum ANAF trebuie să spună din start că tot ce a depășit este penal și să ia procurorii să analieze. Teoretic acum e simplu pentru ANAF. Face interogare în baza de date, vede că are restanțe cu peste 60 de zile întârziere și zice <<Ia, procuror și anlizează>>", spune Manolescu.

În lipsa adoptării unui proiect care să introducă analiza, multe firme care nu pot plăti obligații ce apar după data de 1 martie pot ajunge în situația de a avea dosare penale, chiar dacă lipsa lichidităților necesare plății este determinată de factori externi, printre care poate fi și statul. De exemplu, o firmă care care a executat un contract pentru stat, dar la care plata întârzie, sau o firmă care are de încasat bani din urmă pentru concedii medicale deja plătite din fonduri proprii salariaților.

Potrivit ordonanței din decembrie, intrată în vigoare de la 1 martie, limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare. Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește. Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

CITEȘTE ȘI ANAF vrea să execute silit imperiul de băuturi al fraților Micula. Istoria cazului Micula vs statul român

Modificarea importantă pe care o aduce proiectul prezentat în februarie, prevede că contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor putea evita deschiderea unui dosar penal.

"În ceea ce privește numărul de contribuabili care se află în situația de neplată a contribuțiilor la stat, precizăm că din datele existente la nivelul ANAF, la finele anului 2021, numărul contribuabililor care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată la termenul scadent reprezentând impozite cu reținere la sursă și contribuții sociale era de 331.178. În vederea achitării obligațiilor fiscale restante, contribuabilii aflați în dificultate financiară temporară pot accesa diferite facilități fiscale. Astfel, din numărul contribuabililor menționați mai sus cu obligații restante la impozitele la sursă și contribuțiile de asigurări sociale, un număr de 40.829 beneficiau de facilități fiscale la data de 31 decembrie 2021", potrivit unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Profit.ro.

Modificarea legislativă de la finalul anului trecut

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. ,În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare.

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

Măsura a fost prevăzută să se aplice de 1 martie 2022 pentru a da timp mediului de afaceri să se pregătească.

CITEȘTE ȘI Gaze Marea Neagră - ExxonMobil "vinde" Romgaz și procese cu ANAF

Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi

1. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română - se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. Prin excepție, în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale.
2. Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă - se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inlcusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
3. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală - impozitul calculat și reșinut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
4. Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor - Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
5. Impozitul pe veniturile din arendă - Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în sarcina arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, la fiecare plată a arendei, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat se reține și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
6. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi - plata se face până la data de 25 inclusiv ale lunii următoare înregistrării în cont/răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire.
7. Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
8. Impozit pe veniturile sub forma de dividende - Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.
9. Impozitul pe veniturile din pensii - impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
10. Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc - Impozitul pe venit astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
11. Impozitul pe veniturile din alte surse - pentru veniturile din alte surse, impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorul de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.
12. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare - 
13. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare - 
14. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare - Termenul de plata este cel stabilit pentru plata impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut. la art. 42. din Codul fiscal (până la data de 25 martie inclusiv a anului următor).
15. Contribuția de asigurări sociale - pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora, dupa caz.
16. Contribuția de asigurări sociale de sănătate - până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora sau 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale și /sau veniturile de natura acestora, după caz.
17. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state - până la data de 25 inclusiv ale lunii următoare celei în care s-a platit venitul, pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului - 25 ianuarie a anului următor celui de realizare a venitului, sau 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare.
18. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal - se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul prevăzut se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.
    în cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează și se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
19. Contribuția la Fondul pentru mediu -  lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea / anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea.