Parlamentul a adoptat astăzi proiectul de lege pentru aprobarea OG16, cu unele modificări importante. Astfel, impozitele pentru locuințe nu vor mai crește până în 2025, consultanța fiscală scapă de restricția privind veniturile microîntreprinderilor din activități de consultanță și management, pragul de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de microîntreprindere se va calcula la veniturile din 2023, autoritățile locale vor putea acorda facilități la impozit celor care ăși reabilitează locuințele, iar cota de 5% pentru dividendele distribuite în 2022 a fost stabilită mai clar. În plus, plenul Camerei Deputaților a renunțat la creșterea impozitării unor jocuri de norc și a adoptat două amendamente respinse anterior în comisii, pentru schimbarea modului de calcul al accizei la bere și alcool și pentru modul în care este calculată cifra de afaceri pentru facilități fiscale acordate companiilor din construcții, astfel încât companiile cu afaceri în afara României să nu fie dezavantajate.
Profit News TV organizează, pe 22 noiembrie, Maratonul Fiscalității, cu reprezentanți ai autorităților, ai companiilor de consultanță și audit financiar și ai firmelor de consultanță juridică
La votul final din Camera Deputaților, împotriva proiectului de lege au votat USR, AUR și neafiliații. Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie doar promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
Amendamente respinse până acum, dar votate de plen - accize la bere și alcool și calculul cifrei de afaceri pentru facilitățile din construcții
În plenul Camerei Deputaților, pe lângă respingerea creșterii impozitării la jocuri de noroc, din motive de imposibilitate a implementării pentru anumite activități, au fost adoptate alte două amendamente importante, respinse ieri în comisia de buget a deputaților, a declarat pentru Profit.ro Bogdan Huțucă, deputat PNL și președinte al Comisiei de buget din Camera Deputaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Amendamentele au fost susținute de către mediul de afaceri. Cel privind accizele pentru alcool pastrează un mecanism mai predictibil de stabilire a accizelor, iar cel vizând cifra de afaceri a companiilor din construcții rezolvă o problemă majoră a companiilor de construcții din România care au afaceri și în alte țări. Prevederea inițială dezavantaja firmele românești de construcții cu afaceri în alte țări, întrucât nu ar fi putut aplica facilitățile fiscale privind salariații nici la afacerile din România.
Impozitele pe locuințe nu mai cresc. Mecanismul de calcul la valoarea reală, prevăzut în PNRR, a fost amânat pentru 2025
La inițiativa deputaților coaliției de guvernare, PNL, PSD, UDMR, au fost introduse amendamente care au aborogat modificări aduse la Senat Ordonanței 16 a Guvernului (OG16) în ceea ce privește impozitarea proprietății, mișcare anunțată anterior de Profit.ro. După ce la Senat a fost adoptată propunerea Ministerului Finanțelor de a majora baza impozabilă cu 50%, ceea ce ar fi condus în cele mai multe cazuri la o creștere similară a impozitului pe proprietate, pentru proiectul ajuns acum la Camera Deputaților, decizională, deputații din comisia de buget-finanțe au votat abrogarea modificărilor de la Senat și intrarea în vigoare a actualelor prevederi din OG16, de impozitare la o valoare reală, dar abia de la 1 ianuarie 2025.
Deși modificările de la Senat au fost introduse de către Ministerul Finanțelor, guvernanții au decis să facă un pas înapoi.
Majorarea impozitelor pe proprietate, prin impozitarea lor la o valore corelată cu valoarea de piață, este printre obiectivele stabilite în cadrul PNRR.
Forma adoptată de Parlament astăzi înseamnă că impozitele pe proprietate nu se vor majora (ca urmare a OG16) până la 1 ianaurie 2025.
Clarificare pentru dividende - ce se distribuie în 2022, are cotă de 5%
Cota de impozitare pentru dividende a fost majorată de la 5% la 8% cu aplicare de la începutul anului următor. Prevederea adoptată acum aduce doar o clarificare și o protecție în plus, în contextul în care în rândul consultanților aceasta era deja interpretarea legislației, iar un număr mare de firme au distribuit deja dividende pentru 2022, cu scopul de a beneficia de cota mai redusă.
14. Dupa articolul VI se introduce un nou articol, articolul VI1, cu urmatorul cuprins:
„Art.VI1. - În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.”
Consultanța fiscală este exclusă de la restricția pusă microîntreprinderilor de a nu avea mai mult de 20% din venituri din activități de consultanță/management
Veniturile din activități de consultanță fiscală au fost acum excluse de către Parlament de la restricția ca microîntreprinderile să obțină cel mult 20% din venituri din activități de consultanță/management.
OG16 prevede că dacă o microîntreprindere depășește plafonul de 20% din venituri de consultanță/management, ar urma să treacă la impozit pe profit. Un amendament adus de deputați și votat de Parlament acum scapă consultanța fiscală de la această restricție.
2. La articolul I, punctul 5, litera f) a alineatului (1) al articolului 47 se modifică și va avea urmatorul cuprins:
"f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN: 6920-«Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal», în proporție de peste 80% din veniturile totale;
Autor: dep Bogdan-Iulian Hutuca, grup PNL, dep Miklós Zoltán, grup UDMR
Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului. Pe de altă parte, prevederea aprobată de Guvern creează dificultăți reale și administrației fiscale, întrucât nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat, în aplicarea practică, o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc, potrivit intenției de reglementare, a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate.
În al doilea rând, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare, constatăm că dintre acestea, în mod inexplicabil, doar activitatea de consultanță fiscală este, cel puțin aparent, vizată de textul de lege aprobat de Guvern, lucru care vine în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate.
Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoanejuridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. Astfel că această “extragere” a consultanței fiscale din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea ei de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, este total nefundamentată și profund discriminatorie.
Problema reală pe care o are administrația fiscală în prezent nu este însă aceea ca unele domenii de activitate înregistrează rate de rentabilitate mai mari decât altele prin specificul lor, ci aceea a disimulării unor activități care în realitate sunt de natură dependentă, în servicii prestate și facturate de unele microîntreprinderi, de regulă fără angajați, pentru a evita plata contribuțiilor sociale mari aferente salariilor.
Serviciile și tipurile de activități care se pretează însă unor astfel de practici nu sunt cele corespunzătoare niciunei profesii liberale reglementate, activități care funcționează având la bază principiul independenței față de beneficiarul serviciului, revăzut expres chiar în legile lor de organizare și funcționare.
Având în vedere lipsa de fundamentare, caracterul profund discriminatoriu și efectele negative asupra unui segment din ce în ce mai important al serviciilor (exemplificăm doar aportul serviciilor de consultanță în atragerea de fonduri europene, inclusiv în ceea ce va însemna PNNR – documentațiile de proiecte necesare), considerăm că această măsură reintrodusă în Codul fiscal trebuie eliminată și înlocuită cu măsuri sistematice de administrare fiscală și control la nivelul ANAF , care are la dispoziție atât instrumentele legislative adecvate, cât și informațiile despre contribuabili și angajații acestora, necesare pentru identificarea cazurilor concrete de încălcare a legislației, prin disimularea muncii salariale în servicii prestate de microîntreprinderi, pentru instrumentarea și sancționarea punctuală a celor găsiți vinovați, folosind instrumentele legale în vigoare, respectiv bine-cunoscutele art. 7 și art. 11 din Codul fiscal.
Trebuie să înțelegem cu toții că evaziunea fiscală nu se combate doar prin lege, ci mai ales prin măsuri de control permanente, bine țintite pe baza analizelor de risc și bine organizate prin cooperarea reală a numeroaselor autorități cu competențe și atribuții în domeniu.
Doar în acest mod de abordare putem vorbi de o însănătoșire a mediului economic, prin eliminarea punctuală dar sistematică a concurenței neloaiale reprezentată în cele mai multe cazuri și de elementele evazioniste, iar nu prin măsuri legislative reinventate care nu disting între cei care sunt de bună credință și cei ce nu sunt.
În aceste condiții propunem eliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii, concomitent cu:
(i) completarea art. 7 din Cod fiscal cu o prevedere care să clarifice aplicabilitatea celor 7 criterii de independență și în cazul activităților prestate și facturate de persoane juridice, nu numai în cazul persoanelor fizice cum s-ar putea înțelege acum, și asigurarea aplicării sistematice și eficiente a prevederilor art. 7 și art. 11 din Codul Fiscal. Această propunere legislativă noninvazivă care vine să balanseze eliminarea măsurii introduse recent prin OG 16/2022, facilitează aplicarea măsurilor de administrare fiscală în situațiile în care activitățile salariale sunt disimulate în servicii prestate de către microîntreprinderi, a fost propusă la marginal 1.
(ii) Implementarea de către ANAF a procedurii de Analiză de risc reglementată deja în Codul de procedură fiscală și utilizarea ei pe scară largă pentru identificarea situațiilor de disimulare a activităților dependente prin servicii facturate de microîntreprinderi,
(iii) utilizarea în Analiza de risc și a informațiilor ce vor fi disponibile în sistemul RO e-factura, implementat parțial de către ANAF.
Clarificare tehnică pentru HoReCa
3. La articolul I, după punctul 8 se introduce un nou punct, pct. 81, cu următorul cuprins:
„81. La articolul 47, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) și (6), cu următorul cuprins:
(5) În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”, 5520 - „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”, 5530 - „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”, 5590 - „Alte servicii de cazare”, 5610 - „Restaurante”, 5621 - „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”, 5629 - „Alte servicii de alimentație n.c.a.”, 5630 - „Baruri și alte activități de servire a băuturilor", obțin în cursul anului, venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II „Impozitul pe profit”, dacă înde plinește oricare dintre următoarele condiții:
a) realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfășoară activitățile de la art.47 alin.(3) lit.f) - i);
c) veniturile din alte activități au depășit echivalentul în lei a 500.000.euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activități începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.
(6) Limitele fiscale prevăzute la alin. (5) lit. a) și c) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar calculul și plata impozitului pe profit de către persoanele juridice române care se încadrează în prevederile alin. (5) lit. a) - c) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții.”
Autor: Miklos Zoltan, grup UDMR
Autoritățile locale vor putea acorda scutire de impozit pentru cei care își reabilitează clădirile sau investesc în sisteme de producere de energie ori în colectarea și tratarea apelor uzate
11. La articolul I, după punctul 106 se introduc două noi puncte, punctele 1061 si 1062, cu următorul
cuprins:
1062. La art. 456 alin.(2), după litera h) se introduce o nouă literă, lit.h1), cu următorul cuprins:
„h1) clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu;”
Autor: Florin ROMAN – deputat PNL
Potrivit art. 456 alin.(2) din Legea nr.227/2015, consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri în funcție de oportunitățile de dezvoltare ale comunităților locale, la un moment dat.
Deși alin.(2) prevede posibilitatea acordării scutirii pentru clădiri noi (lit.h)) cu destinație de locuință sau pentru clădiri, în general, la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetic (lit.m)), norma trebuie să fie completată cu o prevedere expresă care să stimuleze investițiile ”verzi” în clădirile rezidențiale, atât la edificarea celor noi, cât și la renovarea/reabilitarea/moderni zarea celor existente. Propunem, așadar, o nouă posibilitate pentru consiliile locale de a acorda scutiri sau reduceri de impozit pentru clădirile care cuprind investiții de tipul: creșterea eficienței energetice, instalarea de panouri fotovoltaice sau pentru creșterea calității gestiunii apelor uzate (fose septice certificate/omologateecologic).
Încadrarea la noul plafon de 500.000 de euro în funcție de veniturile din 2023, nu 2022
Plafonul de 500.000 de euro (redus de OG16 de la 1 milion de euro) până la care se poate aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor va fi calculat în funcție de veniturile obținute de microîntreprineri în cursul anului 2023 și nu în funcție de veniturile de la finalul anului 2022, prevede forma finală a legii pentru adoptarea OG16, votată astăzi de către Parlament.
Punctul 4 este cel c are a redus, în OG16, plafonul de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, încadrarea în acest pălafon fiind prevăzută de ordonanță a fi calculată după venhiturile la final de 2022.
e) prevederile pct. 4, 30, 43, 48, 49, 51-53, 71, 73-75, 81, 83-86 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023;
Avand in vedere ca OG 16/2022 a fost publicata in MO in luna iulie 2022, veniturile luate drept referinta pentru incadrarea in noul plafon anual maxim, de 500.000 euro prevazut la Art. I pct. 4, apreciem ca este incorect sa fi cele ale anului 2022, asa cum se intelege din actualele dispozitii tranzitorii, intrucat determina un tratament inechitabil si discriminatoriu in randul contribuabililor in cauza. Astfel, cei care la data publicarii OG 16/2022 au atins deja noul plafon de 500.000 euro au fost pusi direct in situatia de a fi platitori de impozit pe profit incepand cu 1 ian 2023, pe cand cei care la aceeasi data nu au atins inca acest plafon au avut si au inca posibilitati multiple de a evita trecerea la noul sistem de impunere incepand cu 1 ian 2022, prin diverse metode cum ar fi divizari, cearea de noi societati si transferul controlat al activitatii si veniturilor spre acestea,etc, astfel incat prin ajustari sau optimizari fiscale sa mai poata beneficia pentru toate societatile detinute sau controlate, direct sau indirect, deregimul fiscal al microintreprinderilor, pentru inca cel putin un an – anul 2023.
In aceste conditii este evident ca actuala prevedere din OG 16/2022incalca principiul egalitatii in fata legii fiscale prevazut atat in dreptul UE cat si in art. 16 din Constitutia Romaniei.
In aceeasi masura consideram ca prevederea aduce atingere si principiului securitatii juridice, respectiv a componentelor acestui principiu referitoare le neretroactivitatea legii si la dreptul contribuabililor la aplicarea unitara a legii.
Astfel ca, pentru asigurarea egalitatii tuturor contribuabililor in fata legii fiscale propunem ca veniturile luate drept referinta pentru indeplinirea conditiei prevazute la art 47 alin. (1) lit. c) , sa fie cele inregistrate de contribuabili incepand cu anul 2023, prin completarea in acest sens a dispozitiei tranzitorii de la Art. IX lit. e) cu pct. 4 al Art. I.
Semnalam insa si abordarea total diferita a dispozitiilor tranzitorii intr-o modificare de aceeasi natura realizata in acelasi act normativ (OG 16/2022), respectiv reducerea plafonului de trecere de la regimul fiscal al normei de venit la regimul fiscal in sistem real, de la 100.000 euro la 25.000 euro, care, se aplica incepand cu veniturile inregistrate de PFA in anul 2023, deci se aplica efectiv de la 1 ian 2024. (pct. 30 referitor la art. 69 alin 9 Cod fiscal)
Apreciem ca nu exista nicio justificare obiectiva pentru aceasta lipsa de coerenta legislativa in modificari de aceeasi natura in acelasi act normativ, la cateva articole distanta.
A fost eliminat în plen amendamentul scris în Comisia de buget pentru creșterea taxării unor jocuri de noroc - cazinouri, cluburi de poker, slot-machine și lozuri
Taxarea veniturilor obținute din jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri ar fi fost majorată ca urmare a reducerii plafonului de venit neimpozabil, potrivit unor amendamente pregătite la proiectului de lege pentru adoptarea OG16, votat acum de către Parlament. Plafonul neimpozabil pentru aceste jocuri de noroc ar fi urmat să scadă la 1.000 de lei.
Deși a fost adoptat chair ieri de Comisia de buget, a fost respins astăzi de către plen. Prin urmare, nu va intra în vigoare.
OG16, adoptată în iulie a introdus de asemenea o creștere a ratelor de impozitare.
5. La articolul I punctul 45, alineatul (22) al articolului 110, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(22) Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slotmachine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1000 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 30 lei."
Autor: Comisia pentru buget
6. La articolul I, dupa punctul 44 se introduce un nou punct, punctul 441, cu urmatorul cuprins:
441. La articolul 110, litera b) a alineatului (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slotmachine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 1.000 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit. Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv. În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 1.000 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.
Autor: Comisia pentru buget
Cum arată textul din Codul Fiscal acum
(22) Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 11.650 lei.
(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit. Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv. În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.
