Proprietarii terenurilor vecine care nu se află în extravilan și au alte categorii de folosință, precum curți sau construcții, urmează să fie incluși în categoria preemptorilor de rang III la vânzarea terenurilor agricole din extravilan, conform unui proiect legislativ adoptat prin vot de către senatori.
Suprafața agricolă ecologică din UE continuă să crească, ajungând în 2022 la 16,9 milioane de hectare, față de 15,9 milioane ha în 2021 și 14,7 milioane ha în 2020, arată date publicate de Eurostat.
O nouă modificare legislativă a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea 17„) este propusă în prezent în Senatul României având ca scop introducerea unei noi categorii de preemptori: proprietarii terenurilor vecine terenurilor arabile situate în extravilan, indiferent de localizarea acestora, în intravilan sau în extravilan, și indiferent de categoria de folosință a acestor terenuri.
Proprietarii terenurilor vecine care nu sunt în extravilan și au alte categorii de folosință, precum curți sau construcții, ar urma să fie incluși în categoria preemptorilor de rang III la vânzarea terenurilor agricole din extravilan, conform unui proiect legislativ inițiat de liderul grupului senatorilor liberali, Daniel Fenechiu.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, mai amână procedurile pentru unul dintre cele mai mari parcuri solare din Europa, licitația pentru studiile aferente debutului proiectului fotovoltaic de 1.500 MW din Dăbuleni-Sadova fiind anulată.
Guvernul a renunțat parțial la ideea de a concesiona direct, fără licitație, terenuri agricole din patrimoniul Agenției Domeniilor Statului (ADS) exclusiv către companii energetice de stat, pentru proiecte de producție de energie regenerabilă, precum și integral la aceea de a elimina limita de 50 de hectare de teren agricol pe care se pot construi parcuri eoliene și fotovoltaice doar pentru companiile de stat, după proteste repetate ale industriei private de profil.
Unele redevențe miniere, pe exploatarea anumitor categorii de resurse minerale, au fost majorate, cu circa 13%-14% față de nivelurile de până acum, și se vrea ca toate redevențele miniere, precum și cele agricole, să fie indexate anual cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată în ședința de Guvern de vineri.
Guvernul a renunțat parțial la ideea de a concesiona direct, fără licitație, terenuri agricole din patrimoniul Agenției Domeniilor Statului (ADS) exclusiv către companii energetice de stat, pentru proiecte de producție de energie regenerabilă, precum și integral la aceea de a elimina limita de 50 de hectare de teren agricol pe care se pot construi parcuri eoliene și fotovoltaice doar pentru companiile de stat, după proteste repetate ale industriei private de profil.
Cea mai mare tranzacție din acest an s-a încheiat la un preț peste cel al mediei naționale din Spania.
Ministrul PNL al Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a preluat ideea mai veche a fostului ministru PSD al Agriculturii, Petre Daea, privind facilitarea construirii de unități de producție de energie regenerabilă pe terenuri agricole ce aparțin Agențiilor Domeniilor Statului (ADS), de către companii de stat, o facilitate de care ar beneficia în primul rând Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.
Holde Agri Invest SA, o companie românească care exploatează terenuri agricole, raportează venituri de 55,3 milioane de lei în primul semestru din 2023, în creștere cu 45% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a lansat deja o procedură de achiziție a procura studiu de fezabilitate, documentații de urbanism și racordare, precum și caiet de sarcini în vederea organizării viitoare a unei licitații pentru atribuirea unui contract de construire ″la cheie″ a ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Europa.
Organizațiile profesionale ale industriei energiei regenerabile critică intenția statului de a concesiona fără licitație terenuri companiilor energetice proprii, dar și resuscitarea proiectului-mamut al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Stațiunile de cercetare agricolă din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" (ASAS) își vor putea concesiona terenurile pentru proiecte de producție de energie regenerabilă.
În 2022, fermierii ucrainieni au avut pierderi de aproape 37 de miliarde de euro, iar acum, având în vedere că nu dispun de resursele necesare, sunt îngrijorați de următoarea însămânțare. În plus, 5 milioane de hectare de terenuri arabile sunt pline de mine, se arată într-o analiză Euronews, citată de Rador.
Organizațiile profesionale ale industriei energiei regenerabile au atras atenția de mai demult că limita de 50 de hectare riscă să blocheze dezvoltarea sectorului.
Lucrările de construire de unități de producție și stocare de energie regenerabilă și hidrogen, plus cele de edificare de elemente de infrastructură necesare conectării acestora la rețea, vor putea fi autorizate și fără documentații de urbanism și amenajarea teritoriului, potrivit unui proiect legislativ adoptat de Senat.
Ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea, vrea să declare 8 proiecte de producție de energie regenerabilă ale unor sisteme de irigații din țară ca fiind de interes strategic național, alături de cele 10 investiții ale Hidroelectrica care au fost deja declarate
Lucrările de construire de unități de producție și stocare de energie regenerabilă și hidrogen, plus cele de edificare de elemente de infrastructură necesare conectării acestora la rețea, vor putea fi autorizate și fără documentații de urbanism și amenajarea teritoriului, potrivit unui proiect legislativ.
Compania daneză din domeniul agriculturii FirstFarms, cu o serie de investiții în România, a intrat în acționariatul rivalei compatrioate Agri Invest, de asemenea investitor important în agricultura românească, dar care, cum a anunțat recent Profit.ro, vrea să vândă afacerea.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a avizat în 2021 nouă tranzacții cu terenuri agricole mari la un preț cumulat de 1,7 milioane euro, aproape jumătate din valoarea celor zece contracte mari avizate în anul izbucnirii pandemiei 2020. Cea mai mare tranzacție din 2021 s-a încheiat la un preț cu 25% mai mic decât cel mai scump contract semnat un an mai devreme, potrivit datelor colectate și analizate de Profit.ro.
Angajamentul european al României de a-și majora cu 3.000 MW până la jumătatea lui 2026 puterea instalată în centrale de producție de energie regenerabilă eoliană și fotovoltaică, prins și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), coroborat cu multitudinea de scheme de sprijin financiar pregătite de autorități în acest scop, au ascuțit lupta pentru terenuri propice investițiilor în parcuri solare și de vânt, care ajunge uneori să se poarte și în sălile de judecată.
“După părerea mea, este o investiție bună pentru un potențial investitor care are curajul să aducă un astfel de portofoliu. Nu trebuie să fie persoane cu experiență în agricultură, deoarece primiți întregul pachet.”
Compania daneză FirstFarms, cu o serie de investiții în agricultura românească, a finalizat vânzarea activelor din nord-vestul României, într-o tranzacție de 14 milioane de euro, ce marchează retragerea companiei din regiune.
Revista săptămânală www.hvg.hu publică o amplă analiză despre noile platforme de investiții create de guvernul Ungariei în anul 2021 pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, în special pentru comunitatea din România și interesele electorale ale FIDESZ în rândul maghiarilor din afara Ungariei.