Personalul medical vrea respect și are nevoie de respect, dar pentru a primi respect, trebuie să ofere respect. Trebuie să ofere empatie, trebuie să ofere o vorbă bună, trebuie să ofere o strângere de mână", a fost mesajul transmis încă de la început de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la Profit Health.forum.
De partea cealaltă, marile rețele de spitale semnalează faptul că problemele din spitalele publice nu vin din zona privată.
Evenimentul a fost organizat cu spriinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Auchan, Bristol Myers Squibb, Groupama, Regina Maria, Salt Bank, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), fiind transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în deschiderea conferinței.
Ministrul a subliniat că spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este în beneficiul Casei, al sistemului și al pacienților.
”Ultima, dar, din punctul meu de vedere, cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
Acesta a subliniat că reformele inițiate anul trecut vor trebuie continuate anul acesta, odată cu lansarea altora.
Potrivit ministrului, digitalizarea sistemului de sănătate reprezintă o componentă strategică pentru întreg sistemul. Noul sistem al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care este în implementare în momentul de față, cu bani din PNRR, va reprezenta o reformă importantă în sistem, pentru că noua platformă va interacționa nu doar cu furnizorul ci și cu pacientul.
”După 36 de ani de discuții, de păreri, de opinii, de comentarii, de campanii electorale, într-un final apoteotic, dosarul electronic al pacientului va fi disponibil și pacienții își vor putea accesa datele medicale într-un portal digital, așa cum e normal să se întâmple într-o țară membră a Uniunii Europene în anul 2026”, a mai anunțat ministrul.
Ambulatorile de specialitate și dezvoltarea ambulatorilor de specialitate reprezintă o altă componentă strategică de dezvoltare a sistemului de sănătate avută în vedere de ministerul de resort, după primii pași făcuți anul trecut.
”Am vizitat în ultima perioadă spitale unde ambulatorile de specialitate funcționează până la ora 20 și ce să vedeți: cei care se opuneau și opuneau rezistență, adică medicii din sistem, au ajuns să fie fericiți și chiar să-mi spună că ce bine e că de două ori pe săptămână pot veni de la ora două. Încep să înțeleagă fenomenul și încep să accepte această schimbare care este de fapt în beneficiul sistemului și în beneficiul pacienților”, a afirmat Alexandru Rogobote.
Potrivit acestuia, obligativitatea tuturor medicilor dintr-o unitate sanitară să desfășoare și activitate în ambulatorul de specialitate a deblocat resursa umană, este implementabilă și deja aduce rezultate, simultan cu creșterea punctului în ambulatorul de specialitate la 6,50 lei.
Ministrul a subliniat și că a militat mult pentru dezvoltarea medicinei de familie și a cabinetelor de medicină de familie.
”Sigur că au fost făcute și modificări legislative în acest sens. Inițial nu au fost acceptate, nici acum nu sunt acceptate în totalitate, dar eu cred că sunt absolut necesare, și anume inversarea plății per capita la 25% și plății pe serviciu la 75%. Doar așa se poate stimula acordarea de servicii medicale în cabinetul de medicină de familie”, a spus Rogobete.
Ministrul a arătat că va urma și reorganizarea unităților sanitare în mai puține categorii, din cele 8 categorii, existente, iar în această primăvară dorește să fie lansată această reorganizare, cu definirea categoriei de spitale strategice.
”Ce sunt spitalele strategice? Sunt spitalele care au o capacitate de răspuns rapidă, care au capacitatea de a-și extinde zonele critique, zona de ATI, de exemplu, zona de blocoperator, zona de UPU, și așa mai departe. Această reorganizare, evident, că a trezit interesul politic, toți vor acum să fie spitale strategice, nu se poate acest lucru. Am văzut tot felul de presiuni, mă rog, trecem peste ele, suntem obișnuiți cu altfel de reacții.
Eu cred că în luna aprilie vom începe evaluarea lor și încadrarea celor care sunt, cu adevărat, spitale strategice în țara asta, care au infrastructura necesară, resursa umană necesară, serviciile medicale de care avem nevoie pentru ca un spital să fie strategic, și ele nu sunt multe”, a arătat ministrul.
Acesta a subliniat că bugetul pe anul acesta este un buget strategic, pentru că suplimentează titlurile bugetare exact acolo unde este nevoie pentru a dezvolta capacitatea de răspuns a sistemului public de sănătate.
Astfel, suma de 475 de milioane lei va fi alocată pentru acțiuni prioritare, reprezentând o creștere de peste 35% față de anul trecut și finanțare către zonele critice, anestezie, terapie intensivă, pacienții cu AVC, cu infarct, ATI, neonatologie, trauma, arși grav.
O creștere importantă este și în zona de prevenție, urmând a fi elaborat planul de acțiune și masterplanul național pentru dezvoltarea primei strategii naționale de screening și prevenție pe mai multe componente - bolile cardio-cerebrovasculare, de oncologie, boli rare, sănătate mentală, stomatologie, nutriție, boli metabolice.
”Și aici există o creștere a bugetului semnificativă, de la 900 de milioane anul trecut la 1.200.000.000 anul acesta, exact pentru a acoperi programele lansate de Ministerul Sănătății anul trecut în decembrie, și anume primele programe naționale de screening și prevenție finanțate din bugetul de stat, care oferă predictibilitate, care oferă sustenabilitate, care oferă un traseu clar al pacienților. Vorbim aici de screening-ul pentru cancerul mamar, cancerul de col, colon, vorbim de screening-ul neonatal unde creștem de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășim media Unii Europene, creștem cu 19 biomarkeri, lansăm registrele de screening, cel pentru neonat a fost lansat deja, urmează și celelalte”, a explicat ministrul Rogobote.
Dacă empatia și comportamentul nu sunt adecvate în fața pacientului, degeaba sunt construite spitale noi, cu echipamente de ultima generație, a mai arătat ministrul Sănătății. A explicat că dacă personalul medical vrea respect, trebuie să ofere respect.
”Mi-a spus un pacient ceva, acum câteva luni, și mi-a rămas pe retină acea imagine, pentru că din păcate are dreptate. Asta este percepția pacienților asupra sistemului. Chiar dacă nu este, nu putem, nu trebuie să generalizăm, pentru că nu este general valabilă, dar părerea acelui pacient pe mine m-a mișcat.
Mi-a zis așa: 'Eu sunt un pacient cronic, de câte ori mă duc la spital, simt că deranjez.'
Și asta este o realitate pe care eu mi-o asum, pe care am spus-o public și care trebuie schimbată urgent. Dacă eu aș putea băga bunul simț într-un ordin de ministru, aș face în fiecare zi cât un ordin de ministru, dar nu pot să fac asta.”, a arătat Rogobote.
Alexandru Rogobote a subliniat imporanța empatiei și tratării cu respect a pacienților.
”Vrem respect. Personalul medical vrea respect și are nevoie de respect, dar pentru a primi respect, trebuie să ofere respect. Trebuie să ofere empatie, trebuie să ofere o vorbă bună, trebuie să ofere o strângere de mână care unor face mai mult decât un tratament de milioane de lei.
Degeaba construim spitale noi, degeaba le dotăm cu echipamente de ultima generație, degeaba am băgat o sută de medicamente noi în listă, degeaba creștem bugetele Ministerului de Sănătății sau al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Dacă empatia și comportamentul nu sunt adecvate în fața pacientului, toate astea n-au niciun rol”, a afirmat ministrul Sănătății.
Ministrul a precizat că nu vrea să generalizeze, pentru că în sistemul de sănătate există oameni excepționali.
”Există medici excepționali, asistente excepționale, personal medical dedicat, care asta face cu pasiune și din suflet. Dar există și excepții, ca cel care ne arăta săptămâna trecută cum la ora 12 se spăla pe mâini și se pregătea pentru a doua intervenție chirurgicală în sistemul privat, când el trebuia să fie la public.
Aceste excepții umbresc de fapt întregul sistem de sănătate și cred că este rolul meu și al nostru să oprim acest fenomen care nu ne face bine.
Înainte de toate deciziile strategice de care v-am spus, sistemul de sănătate are nevoie de încredere. Iar încrederea oamenilor în sistemul de sănătate a fost pierdută. E greu de recâștigat și cred că o putem recâștiga doar cu astfel de decizii, cu multă comunicare și cu bun simț”, a spus ministrul Rogobete.
Ministrul a arătat, totodată, că cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
”Ultima, dar, din punctul meu de vedere, cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
Sistemul de sănătate publică nu are suficiente paturi de paliație, iar ministerul de resort va pune presiune ca spitalele cu un grad mic de ocupare și cu paturi care stau degeaba să fie transformate în astfel de paturi, a mai anunțat ministrul Sănătății.
”Ce nu avem în România? Nu avem suficiente paturi de paliație. Este adevărat acest lucru.
De asta militez și încurajez multe unități sanitare care au un grad mic de ocupare, care nu au adresabilitate din diverse motive, și le cunoaștem în mare pe toate, recomandarea noastră - și probabil că vom veni cu măsuri care să pună puțină presiune - este convertirea paturilor care stau degeaba într-un spital, și care sunt plătite, de fapt, în paturi de paliație. Pentru că doar așa putem crește gradual capacitatea României pentru acest domeniu, evident, important și necesar”, a spus ministrul.
Paturile de paliație sunt destinate pacienților cu boli cronice avansate sau terminale.
Pe de altă parte, ministrul a abordat asistența paleativă acordată în terapie intensivă.
”Pentru că e un subiect, chiar dacă el este puțin mai greu de explicat și de dus, nu vreau să-l ocolim. Avem foarte multe secții de anestezie, terapie intensivă, în spitalele de urgență, unde, de fapt, se face paleație.
Acest lucru, sigur că îngreunează capacitatea spitalului, reduce capacitatea spitalelor de urgență de a răspunde rapid în cazul unor urgențe majore, și evident că crește foarte mult costul. Pentru că una este costul într-un spital de urgență, alta este costul într-un spital de paleație, de exemplu. Sunt tarifate diferite.
Și atunci, există un model în Statele Unite cu care cochetăm în momentul de față, se numește ICU Dependency, adică este o formă diferită de organizarea secției de terapie intensivă pentru pacienții care au nevoie de suport intensiv de lungă durată în regim de paleație”, a arătat ministrul Sănătății.
El a adăugat că o variantă transformarea sau înființarea unro astfel de unități, pentru că nu există astfel de zone care să degreze spitalele de urgență de o încărcătură de pacienți cronici care stau mai mult de 30 de zile și care, în mod normal, nu ar trebui să stea într-un spital de urgență, ci într-un spital de cronici.
Ministrul a arătat, totodată, că cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
”Ultima, dar, din punctul meu de vedere, cea mai importantă reformă care poate fi făcută în sistemul de sănătate din România se referă la extinderea capacității de asigurare a serviciilor de sănătate și diversificarea lor.
Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale, a declarat că sistemul de sănătate din România ar trebui să includă o diversitate de case de asigurări, atât publice, cât și private, ca parte a unei reforme fundamentate pe realitățile locale.
"Sunt elemente care ar trebui fundamentate, și anume casele de asigurări să fie în diversitate, publice și private", a spus Beuran, precizând că tema a fost analizată și în perioadele în care a ocupat funcții în Ministerul Sănătății.
Beuran a făcut referire la începuturile organizării sistemului de asigurări, arătând că România s-a uitat inițial, în 1994, la modelul german. "Când am început în 1994 acest lucru, prima casă cu care s-a discutat a fost casa germană. Era la vremea aceea programul Bismarck", a spus președintele Academiei, adăugând că recomandarea primită atunci a fost ca sistemul să fie adaptat specificului național.
În același timp, Beuran a spus că studiile clinice pot aduce venituri suplimentare pentru sistemul medical. "Aceste studii clinice reprezintă un plus la bugetul pe care gândim să fie și strategic, dar să fie și suficient", a declarat președintele Academiei, menționând colaborarea cu Ministerul Sănătății.
Președintele Academiei a arătat că prevenția și medicina bazată pe dovezi trebuie tratate ca obligații, nu opțiuni, și că lipsa personalului bine pregătit și distribuit echilibrat la nivel național limitează eficiența reformelor.
Beuran a pledat și pentru colaborarea dintre autorități, mediul academic și sectorul privat. "Colaborarea dintre autorități, mediul academic și sectorul privat nu mai este o opțiune. Este o necesitate", a spus Beuran.
În final, Beuran a declarat că sănătatea trebuie tratată ca un angajament colectiv. "Sănătatea națiunii nu este doar un obiectiv administrativ. Este un angajament moral", a spus președintele Academiei.
Daniel Bran, președintele Asociației pentru Medicamente Generice România (APMGR), a avertizat că noile cerințe de mediu europene care s-ar aplica în scurtă vreme pot duce la scumpiri imense ale unor medicamente uzuale. De asemenea, medicamentele ieftine cu preț fix nu mai țin pasul cu costurile de producție afectate de inflație și de creșterea prețului energiei și vor dispărea treptat de pe piață, mai avertizează acesta.
"Ar trebui crescut prețul de 6-8 ori la unele medicamente foarte utilizate, cum este metforminul, sau de 4-5 ori la un antibiotic foarte utilizat, cum este amoxicilina", a spus Bran, explicând că aceste creșteri vin din taxele legate de tratarea apelor uzate generate de consumul de medicamente.
"Orice medicament care este administrat urmează apa uzată și cineva trebuie să plătească pentru tratarea acesteia", a spus Bran, explicând că noile cerințe obligă industria să suporte costurile epurării substanțelor farmaceutice ajunse în apă.
El a arătat că aceste taxe aplicate producătorilor pentru fiecare medicament pus pe piață sunt motivul principal al posibilelor creșteri de preț. "Aceste măsuri înseamnă taxe suplimentare pe care ar trebui să le plătească producătorii de medicamente pentru orice este pus pe piață", a spus Bran.
Bran a spus că problema este una de echilibru între obiectivele de mediu și accesul la tratament. "Trebuie să vedem cum implementăm normele de mediu, dar în același timp să păstrăm accesul pacienților la tratament", a spus ell, cerând ajutorul factorilor de decizie cu privire la implementarea noilor norme de mediu.
Medicamentele ieftine vor dispărea unul câte unul
În paralel, Bran a indicat presiunea generată de costurile de producție, în special din energie și inflație, în condițiile în care prețurile medicamentelor cu prescripție sunt reglementate. "Prețul medicamentelor cu prescripție este fix, este minim european și nu poate absorbi aceste costuri", a spus Bran.
El a explicat că producătorii sunt afectați de creșterea costurilor pe întreg lanțul. "Prețul energiei crește, crește prețul tuturor componentelor, inclusiv al ambalajelor, dar prețul medicamentului rămâne același", a spus Bran.
Daniel Bran a subliniat că impactul este major în contextul în care medicamentele generice domină piața. "70% din tratamentele prescrise sunt medicamente generice și biosimilare, iar 90% dintre ele sunt sub 100 de lei", a spus el.
În aceste condiții, Bran a avertizat asupra riscului dispariției treptate a unor medicamente de pe piață. "Medicamentele dispar lent, mai pleacă unul, mai pleacă unul, iar când ne dăm seama este prea târziu", a spus el.
El a susținut necesitatea unei intervenții imediate. "Trebuie să adaptăm prețul medicamentelor de 25-50 de lei la realitatea actuală, la 7-10%, chiar dacă nu acoperă integral creșterile", a spus Bran, adăugând că altfel presiunile cumulate din taxe de mediu, energie și inflație vor afecta disponibilitatea tratamentelor de bază.
Luca Niculescu, Secretarul de stat responsabil de coordonarea procesului de aderare a României la OCDE a declarat că recomandările organizației includ măsuri fiscale în zona produselor cu impact asupra sănătății, în paralel cu obiectivele de prevenție și reducere a costurilor din sistemul de Sănătate.
"Reguli mai stricte și taxe mai mari pentru vânzarea alimentelor nesănătoase, a tutunului și a alcoolului", a spus Luca Niculescu, arătând că aceste măsuri sunt incluse în analiza economică recentă a OCDE și vizează modificarea comportamentelor de consum.
El a indicat și un indicator relevant din același raport privind starea de sănătate a populației. "La vârsta de 50 de ani, românii au o speranță de doar 13 ani de viață sănătoasă", a spus secretarul de stat, precizând că nivelul este printre cele mai reduse din statele OCDE.
"OCDE colectează informații din țările membre despre indicatori cheie și, pe baza datelor, îți propune politici care au funcționat în alte țări și te ajută să le adaptezi", a spus el.
Când aderăm la OCDE
Oficialul a precizat că România este aproape de finalizarea procesului de aderare. "Am încheiat 23 din cele 25 de capitole de comitete și sper să-l încheiem anul acesta", a spus secretarul de stat, adăugând că ținta este intrarea în organizație în 2026.
El a subliniat că aderarea la OCDE ar însemna integrarea într-un cadru de standarde și politici utilizate de economiile dezvoltate. "Este locul în care se elaborează cele mai bune standarde la nivel mondial", a spus oficialul, arătând că organizația oferă atât date comparative, cât și instrumente de monitorizare a reformelor.
Secretarul de stat a mai spus că România este deja implicată în proiecte ale organizației, inclusiv în studii privind experiența pacienților, ceea ce indică o apropiere progresivă de mecanismele interne ale OCDE.
Bristol Myers Squibb urmărește consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, sprijinirea medicilor și pacienților și atragerea studiilor clinice, în paralel cu inovația care aduce tratamente noi și salvatoare pentru bolnavii din România, potrivit lui Cătălin Radu, General Manager al companiei.
„Am auzit de atâtea ori în spațiul public cum uite câți bani s-au băgat și nu se vede nimic. Se văd extraordinar de multe lucruri. Mai avem însă un drum aproape la fel de lung de parcurs ca să-i prindem pe ceilalți. Și aici, când spun ceilalți, mă refer la Uniunea Europeană, la media Uniunii Europene și la media sistemului de sănătate din Uniunea Europeană. Sunt lucruri care se pot face fără să ne coste nimic”, a spus el.
Cătălin Radu a subliniat importanța încrederii în sistemul medical precizând că „are foarte multe componente - a pacientului în medic, a medicului în politici de sănătate publică coerente, a industriei în partenerii pe care îi are, în profesioniști, în factorii de decizie, în autoritățile publice”.
„Este un mecanism care lucrează foarte bine legat sau închegat”, a mai precizat el.
Referindu-se la sprijinirea medicilor și a infrastructurii, Cătălin Radu afirmă: „Noi, ca să-i putem cere unui medic absolut asaltat de pacienți într-un spital această empatie, această disponibilitate, trebuie până la urmă să-i creăm niște condiții, să-l degrevăm puțin de această supra-sarcină, de multe formulare de completat. E drept, pe multe le completează rezidenții sau… Dar tot sunt, probabil, multe. Tot este o încărcare foarte mare”, a adăugat acesta.
Măsuri precum mutarea centrului de greutate către prevenție, către diagnostic timpuriu, către tratamentul timpuriu, pentru a reduce presiunea și pe posturi, și pe medicii din spitale, sunt „măsuri bune, măsuri necesare”, potrivit lui Cătălin Radu, reiterând și angajamentul companiei pe termen lung.
„Și noi și colegii din industria de medicamente generice nu suntem aici ca să plecăm mâine… Suntem aici să fim și peste 20 de ani. Bristol Myers Squibb a sărbătorit anul trecut 30 de ani de prezență în România. Anul ăsta am zis că trebuie să ne schimbăm un pic sigla și să punem plus 1. Vreau să punem plus 2. Plus încă 50. Și vrem să facem asta într-un mediu sănătos pentru pacient. Într-un mediu în care pacienții români să aibă încredere.”
El a subliniat și rolul inovației în sistemul medical, menționând că „inovația oferă tratamente acolo unde tot ceea ce a existat până acum poate n-a reușit”.
„Face un pas mai departe. Nu avem pretenția că inovația rezolvă tot. Dar poate rezolva lucrurile ce încă n-au fost rezolvate. Fără inovație nu va exista progres”, mai spune Cătălin Radu.
Potrivit acestuia, în oncologie, pacienții înrolați numai anul trecut pe medicamentele Bristol Myers Squibb (BMS) au primit încă 3.600 de ani în plus de viață.
„Casa Națională ne pune cu mare celeritate și generalitate la dispoziție date câți pacienți înrolăm și făcând matematica din studii clinice cât trăiește în plus pacientul înrolat pe produsul BMS față de comparatorul din studiile clinice ne-a ieșit această cifră. De când suntem în România, am desfășurat peste 75 de studii clinice. Câteva mii de pacienți au beneficiat de medicații.
Cătălin Radu a subliniat și importanța planurilor strategice și a competitivității României în ceea ce privește studiile clinice.
„România are un plan strategic pentru studii clinice, dar dacă rămânem doar la planul strategic, nu o să ajungem prea departe. România este într-o competiție extraordinar de mare cu toate țările din jur pentru a atrage asemenea studii clinice… Dacă România ar avea parametrii pe care îi au alte țări din lumea europeană de absorție de studii clinice în loc de circa 100 de milioane de euro pe an am avea un potențial undeva între 700 de milioane și 1 miliard de euro anual valoare de studii clinice aduse în România”, atrage el atenția.
Casa Națională Asigurări de Sănătate (CNAS) își propune să lanseze anul acesta o aplicație de programare a pacienților în sistemul de asigurări sociale de sănătate, a anunțat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS. Totodată, din 2029, cetățenii români vor putea utiliza dosarul electronic național și rețeta electronică în spațiul Uniunii Europene (UE).
”Acum, eu vă dau din casă, suntem în acest proces de transformare digitală într-un context foarte strâns de cooperare cu Uniunea Europeană. Suntem într-o serie de proiecte împreună cu alte state membre și ce ne propunem este ca din anul 2029, pe lângă construirea platformei naționale, utilă furnizorilor și pacienților, construirea unei platforme care să poată fi interconectată la platforma europeană.
Astfel încât, din martie 2029 cetățeanul român, cetățean european, să poată utiliza rețeta electronică și dosarul electronic de sănătate (...) în spațiu european, atunci când călătorește sau când are o nevoie de servicii medicale”, a anunțat, la Profit Health.forum - Ediția a XVII-a, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS.
Datele din dosarul electronic vor fi cât mai extinse.
”Ne propunem să-l extindem, desigur, acest dosar electronic să conțină și rezultate de laborator și rezultate imagistice, astfel încât pacientul să nu mai meargă cu dosarul fizic în sacoșă la medic când are o problemă de sănătate și este firesc să ajungem acolo”, a spus Larisa Mezinu-Bălan.
Vicepreședinta CNAS a arătat că instituția își propune să lanseze, de asemenea, anul acesta aplicația de programare a pacienților în sistemul public de sănătate.
”Ce ne mai propunem și sperăm să lansăm anul acesta este să creăm această aplicație de programare a cetățeanului în sistemul de asigurări sociale de sănătate, tocmai pentru a facilita accesul.
Legea sănătății spune foarte clar, cetățeanul își alege furnizorul de servicii medicale.
Asigurarea socială de sănătate nu trebuie să facă diferența între furnizorul public sau privat. Cetățeanul are libertatea să aleagă, dar în realitate cetățeanul reclamă de foarte multe ori că nu găsește unde să-și facă o investigație în perioada de valabilitate a biletului de trimitere. Și atunci este responsabilitatea noastră să creăm această facilitate, să-l ajutăm pe cetățean să se orienteze cu o aplicație simplă”, a anunțat vicepreședinta CNAS.
Ea a explicat că aplicația va ține cont de localizarea pacientului.
”Acum toți avem geolocație pe telefon. Introduci acolo fie serviciul de care ai nevoie, angiografie, mamografie, fie specialitatea de care ai nevoie, un medic, oftalmolog, cardiolog și acest serviciu îți arată care sunt furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate”, a explicat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, toți furnizorii de servicii din asiguările sociale de sănătate vor fi prezenți în noua aplicație, iar în viitor este de așteptat să fie intregrați și furnizori privați, din afara sistemului de stat.
Și, desigur, sperăm noi în viitorul apropiat să o putem interconecta cu tot cei care doresc să transmită date în această platformă, să-și încarce clinici, policlinici, cabinete medicale care deservesc cu servicii de sănătate țara, pentru că, până la urmă, sănătatea e o chestiune de strategie națională, nu e o chestiune care se limitează la asigurare fie ea privată sau socială”, a arătat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS.
Reducerea de 10% a personalului din administrația publică centrală aduce riscuri colosale pentru Casa Națională Asigurări de Sănătate (CNAS), a avertizat, la Profit Health.forum - Ediția a XVII-a, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, care a arătat că este posibil ca instituția să nu mai poată efectua acele acțiuni de control pentru verificarea și recuperarea fondurilor cheltuite eronat sau fraudulos din banii publici.
”Deasupra noastră stă așa o sabie, a lansat-o Guvernul României, acea reducere de 10% de personal. Vreau să fim foarte atenți cu reducerile acestea, pentru că riscurile sunt colosale.
S-ar putea ca economia care o facem prin această reducere de personal să se reflecte într-o lipsă de întoarcere a fondurilor care sunt cheltuite din banii publici fie eronat, fie fraudulos, pentru că nu vom mai reuși să mai facem acele acțiuni de control și de întoarcere a banilor când lucrurile se întâmplă greșit”, a spus la Profit Health.forum - Ediția a XVII-a, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS.
Vicepreședinta CNAS a arătat în context că asigurarea socială de sănătate, deși apare ca un monopol, printr-o ”mână de oameni, o echipă extrem de inimoasă și responsabilă”, este orientată spre modernizare.
Astfel, în contextul în care 50% dintre pacineți merg pentru prevenție la medicii de familie, care sunt furnizori privați, Casa Națională, deși istoric s-a concentrat pe tratamente de tip curativ, din 2023 a făcut o schimbare de paradigma și se concentrează pe servicii de tip preventiv și de depistare timpurie, ca fiind investiții strategice în sănătatea populației.
Vicepreședinta CNAS a anunțat că instituția își propune să lanseze, de asemenea, anul acesta aplicația de programare a pacienților în sistemul public de sănătate.
”Ce ne mai propunem și sperăm să lansăm anul acesta este să creăm această aplicație de programare a cetățeanului în sistemul de asigurări sociale de sănătate, tocmai pentru a facilita accesul.
Legea sănătății spune foarte clar, cetățeanul își alege furnizorul de servicii medicale.
Asigurarea socială de sănătate nu trebuie să facă diferența între furnizorul public sau privat. Cetățeanul are libertatea să aleagă, dar în realitate cetățeanul reclamă de foarte multe ori că nu găsește unde să-și facă o investigație în perioada de valabilitate a biletului de trimitere. Și atunci este responsabilitatea noastră să creăm această facilitate, să-l ajutăm pe cetățean să se orienteze cu o aplicație simplă”, a anunțat vicepreședinta CNAS.
Ea a explicat că aplicația va ține cont de localizarea pacientului.
”Acum toți avem geolocație pe telefon. Introduci acolo fie serviciul de care ai nevoie, angiografie, mamografie, fie specialitatea de care ai nevoie, un medic, oftalmolog, cardiolog și acest serviciu îți arată care sunt furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate”, a explicat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, toți furnizorii de servicii din asiguările sociale de sănătate vor fi prezenți în noua aplicație, iar în viitor este de așteptat să fie intregrați și furnizori privați, din afara sistemului de stat.
”Platforma pe care o construim noi vizează întreg sistemul, pentru că dosarul electronic al pacinentului nu este limitat doar pentru rezultatele și informațiile medicale care parvin de la furnizorii din asiguările sociale de sănătate. Deci, toți furnizorii autorizați să practice servicii medicale, tratamente chirurgicale, medicamentoase sunt obligați să se interconecteze și să livreze date în această platformă, obligați legal, conform legii pe care o avem a sănătății în România, dar platforma de programare pentru pacient va fi o platformă care va fi conturată doar pentru furnizorii din asigurările sociale de sănătate.
Și, desigur, sperăm noi în viitorul apropiat să o putem interconecta cu tot cei care doresc să transmită date în această platformă, să-și încarce clinici, policlinici, cabinete medicale care deservesc cu servicii de sănătate țara, pentru că, până la urmă, sănătatea e o chestiune de strategie națională, nu e o chestiune care se limitează la asigurare fie ea privată sau socială”, a arătat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS.
Sistemul public de sănătate și cel privat trebuie să coexiste, să lucreze împreună, dar în ambele trebuie urmărită performanța, a transmis Tiberiu Maier, directorul general al Signal Iduna Romania și membru în board-ul UNSAR, asociația profesională a asigurătorilor din România.
"Aș începe prin a menționa cât de important este acest topic și cât de important ca să depășim ambițiile și să încercăm să facem împreună lucrurile.
Nu există un proiect al cuiva, este un proiect de țară, ar trebui să fie un proiect de țară, un proiect care ar trebui să rezolve problema sistemului de sănătate din România și în acest proiect asigurătorii de sănătate nu sunt partea rea sau partea concentrată pe zona de profit.
Se menționa mai devreme de modelul Bismarck, care a stat, împreună cu modelul englezesc, la baza sistemului de sănătate din Europa.
Fiecare sistem trebuie să aibă parte de frumusețea locală și trebuie ajustat și, dacă ne uităm în fiecare țară, vedem cum aceste sisteme inițiale – Bismarck și englezesc – s-au ajustat pentru a răspunde nevoilor locale", a spus Maier.
El a afirmat că reprezintă atât UNSAR cât și subsidiara locală a Signal Iduna, grup german care de peste 100 de ani lucrează împreună cu statul german în administrarea sistemului public de sănătate.
"Și mă gândesc că dacă au trecut peste 100 de ani în care acest sistem funcționează, în mod evident nu există o competiție între sistemul public și sistemul privat.
Cele două trebuie să lucreze. Voi fi acum puțin mai abrupt și voi spune că este nevoie de performanță în toate sistemele, indiferent dacă este un sistem public, un sistem social, un sistem privat, un sistem mixt.
Performanța ne duce mai departe în ceea ce privește evoluția serviciilor pentru asigurați. La final, acest aspect contează cel mai mult", a mai spus șeful Signal Iduna Romania.
El a menționat că o zonă foarte importantă din populația României aderă la asigurări private de sănătate și, în acest context, ar trebui să ne întrebăm care este motivul.
"Aceste lucruri ridică întrebări și atunci ne putem întreba care ar putea fi elementele acestei decizii, respectiv calitatea actului medical, natura serviciilor furnizate imediat, lipsa cozilor de așteptare, accesul la instituții medicale private.
Reiterez, așa cum am făcut și la alte evenimente de profil, această lege este foarte importantă ca s-o facă cineva singur. UNSAR este membru activ în acest proiect, dorim să fim implicați cu expertiza pe care toate concernele noastre o au la nivel de Europa și, de ce nu, capitalul pe care îl putem pune la dispoziție", a încheiat Maier.
Definirea pachetului de bază pentru asigurările de sănătate ar trebui să fie prioritară în perioada următoare, transmite Călin Matei, directorul general al Groupama România, liderul pieței locale de asigurări.
"Noi, asigurătorii, nu suntem într-o competiție cu Casa Națională de Sănătate. Pentru noi, cel mai important lucru este clientul cu care lucrăm și pe care-l deservim.
N-ar trebui să utilizăm termenul asigurări sociale, trebuie să avem asigurări de sănătate pentru toți românii, trebuie să avem un pachet de bază care să fie foarte clar, aspect care astăzi lipsește cu desăvârșire, nu am auzit să se vorbească despre el și este unul dintre lucrurile care trebuie și nu înțeleg de ce este atât de complicat să-l definim, în condițiile în care marea majoritate a țărilor europene au reușit să aducă claritate asupra a ceea ce este inclus în pachetul de bază.
Acesta este un subiect important, care trebuie rezolvat", a spus Matei.
El a adăugat că un alt subiect care ar trebui pus în dezbatere și rezolvat se referă la costul fiecărui serviciu medical și cât poate acoperi Casa de Sănătate pentru fiecare serviciu, scopul fiind crearea unei complementarități între cele două sisteme – de stat și privat, respectiv unde se termină primul și unde începe celălalt.
"Al treilea element foarte important, care face parte din fundația oricărei transformări pe care vrem s-o punem în practică, este partea digitală și capabilitățile IT de a gestiona toate aceste informații și de a avea o interconectare între Casa Națională de Sănătate, asigurători și clienți.
Trebuie un sistem care să aducă claritate și transparență. În prezent, nu este clar și transparent. Părinții noștri merg prin spitalele României și nu le este clar ce au de făcut, nu le este clar dacă trebuie să plătească, dacă este acoperit sau nu serviciul respectiv. Totul este o ceață", a mai spus șeful Groupama Romania.
El a afirmat că lucrurile nu se pot schimba imediat începând de mâine.
"Dacă nu punem o fundație, dacă nu avem un plan de tranziție pe o anumită perioadă de timp, lucrurile vor rămâne ca în prezent: totul e gratuit, dar în realitate lucrurile nu stau așa.
În România se cheltuiește pentru sănătate circa 500 de euro pe an, în timp ce în Franța se cheltuie 3.200 euro. Sistemul local nu poate compensa această diferență peste noapte. Nu se poate trece imediat de la 500 euro la 1.000 de euro sau la 1.500 euro, dar trebuie să avem un plan pe o perioadă mai lungă, cu niște obiective foarte clar stabilite, plus susținere politică.
Casa Națională cu asigurătorii nu sunt în competiție, spitalele de stat și spitalele private nu sunt în competiție, ar trebui să fie sisteme complementare. Ar trebui gândită pe viitor o colaborare între cele două sisteme", a arătat Matei.
Sistemul medical românesc are nevoie de o nouă arhitectură, spune Șerban Semeniuc, Legal & Corporate Affairs Director Regina Maria. Eliminarea dihotomiei public-privat, digitalizarea datelor și clarificarea criteriilor de acces la servicii sunt esențiale pentru predictibilitate și dezvoltare, iar prevenția și asigurările private de sănătate reprezintă pilonii unei reforme eficiente.
„Ca să facem o strategie coerentă și corectă, întâi de toate trebuie să stabilim clar unde ne aflăm. Cred că suntem într-un punct în care e neapărată nevoie de o decizie. Suntem pe o arhitectură a unui sistem care a fost creat pentru realități de acum mulți ani. Peste noi, secolul XXI a venit cu multiple transformări într-o viteză extraordinară și cred că este nevoie să regândim puțin arhitectura”, spune Șerban Semeniuc.
El a explicat că regândirea sistemului implică eliminarea dihotomiei public-privat, un aspect unic în România și care limitează cooperarea între entități.
„Ca să regândim arhitectura, este cu adevărat esențial să terminăm cu dihotomia public-privat. Să nu mai împărțim nici legislativ, nici la casă, nici în alte zone, furnizorii, entitățile, în funcție de tipul de proprietate. Așa ceva nu se întâlnește în nicio altă țară europeană. Încă avem separare, încă avem legislații care se aplică doar în zona publică, încă avem criterii pentru zonă publică, criterii pentru zonă privată. Și asta nu poate să ducă la o conlucrare adevărată”, mai spune acesta.
Datele reprezintă un alt element esențial pentru politici coerente și strategie, însă accesul și analiza lor rămân limitate.
„Fără date, avem idei. Dar dacă avem date, putem să spunem că avem politici, că avem strategie. Ori datele în momentul de față, chiar dacă Casa de Asigurări de Sănătate stă pe un munte de date, sunt aproape imposibil de analizat. Este important ca datele acestea să fie structurate, să fie transparente, să fie complete”, precizează Șerban Semeniuc.
Digitalizarea completă a parcursului pacientului este un avantaj, dar datele nu ajung suficient la decidenți.
„E lăudabil că se va crea, sper, cât mai repede acest nou sistem informatic la casă. Dar este doar o parte din arhitectura sistemului. Am reușit să facem end-to-end, adică dintr-un capăt în altul ca parcursul pacientului să fie digitalizat. Dar mult prea puține din aceste date ajung la decidenții care fac politici publice”, afirmă el.
Șerban Semeniuc a explicat că interoperabilitatea și guvernanța datelor sunt necesare pentru integrarea României în spațiul european.
„Dacă nu punem sistemele, sistemele noastre, sistemele de la grupa AMA, sistemele spitalelor publice la comun, nu vom obține acel dosar electronic al pacientului de care avem nevoie pentru a ne integra ulterior în spațiul european al datelor”, atrage atenția Semeniuc.
Lipsa predictibilității afectează atât investițiile, cât și dezvoltarea serviciilor medicale.
„Spunea cineva foarte corect, ca să poți să ai investiții, dezvoltare, creare de noi capacități, creare de noi servicii, trebuie să ai predictibilitate. Ori predictibilitatea, din păcate, este ceva ce ne lipsește”, punctează el.
Dezechilibrele teritoriale în distribuția serviciilor medicale fac investițiile dificile în anumite zone.
„Nu avem claritate pe nevoia de servicii dintr-un județ sau dintr-o area geografică. Știm că există zone cu deșertificare medicală. Adică, pur și simplu, în zona respectivă avem prea puțini medici la mii de locuitori, motiv pentru care nouă ne este greu să investim în zona respectivă. Dar nici spitalul public din zonă, indiferent de categoria lui, nu excelează”, mai spune acesta.
„Faptul că există probleme în zona publică a unor spitale nu vine din zona privată. Pentru că zona privată s-a dezvoltat în complementaritatea modului în care sunt furnizate servicii de către spitalul public”, atrage el atenția.
Colaborarea între sectorul public și cel privat îmbunătățește accesul pacientului la servicii și calitatea acestora.
„Împreună reușesc acum, în zonele în care medicina privată s-a dezvoltat, să ofere un acces mai bun al pacientului la servicii, decontat sau nedecontat de Casa de Asigurări de Sănătate, o calitate superioară și punând investiții în calitate automat, toată lumea se aliniază încet, încet la calitate”, precizează Semeniuc.
Arhitectura financiară a sistemului trebuie să includă prevenția și asigurările private.
„Arhitectura financiară pentru mine are două componente. Odată este prevenția și ieri am văzut un studiu făcut de UMF Târgu Mureș despre prevenție. Concluziile sunt că pacienții, atâta cât fac prevenție, o fac predominant prin instituțiile private, o fac foarte mult cu ajutorul angajatorilor, adică folosindu-se de medicina muncii, și o fac cu cele două instrumente pe care cumva piața le-a pus la îndemână: abonamentele medicale și asigurările de sănătate”, mai spune Șerban Semeniuc.
El a precizat că prevenția este cea mai eficientă investiție și că este nevoie de claritate în pachetele de asigurări.
„Prevenția este cea mai eficientă investiție în sănătate în momentul ăsta, pe termen lung, pe termen scurt, cu beneficii atât financiare cât și socio-economice. Și a doua componentă sunt asigurările private de sănătate, complementare, suplimentare. Dar nu vom putea să avem asigurări de calitate până nu ne este clar ce înseamnă pachet minim, ce înseamnă pachet de bază. Mai bine de 15 ani jonglăm cu aceste noțiuni”, afirmă acesta.
„Avem nevoie să lucrăm împreună pentru a construi acest sistem sau a reconstrui acest sistem. Fiecare acolo unde este bun, dar împreună. Pentru că încrederea ne ajută, dar ne trebuie reguli clare, ne trebuie transparență și, cele din urmă, ne trebuie și o schimbare culturală adevărată. Împreună, cred că da, putem să schimbăm fața acestui sistem”, a concluzionat Șerban Semeniuc.
Serviciul de Ambulanță București-Ilfov se confruntă cu un defcit de personal de peste 60% în prezent, a atras atenția dr. Alis Grasu, manager general, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF). Pe lângă dedicarea personalului existent, serviciul de ambulanță reușește să țină sub control situația cu un sistem informatic de dispecerizare foarte riguros.
"Fiecare minut este cântărit. Fiecare resursă este direcționată cu precizie milimetrică pentru a proteja urgența de cod roșu", arată medicul.
"Între acest drept (la asistență medicală de urgență, n.r.) și realitatea din teren, se cască adesea o prăpastie pe care doar tehnologia și sacrificiul uman, sau mai ales sacrificiul uman, o mai pot rezolva. Ca să ne dăm seama de toate aceste lucruri, haideți să privim puțin în culisele realității noastre zilnice.
Regiunea București-Ilfov este o metropolă vibrantă, în continuă expansiune, dar această efervescență pune o presiune aproape uriașă pe umerii noștri, a celor de la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. În fiecare interval de 24 de ore, gestionăm în medie 2.200 de solicitări medicale de urgență. Și acum imaginați-vă 2.200 de oameni care, în cel mai greu moment al vieții lor, își pun speranța în noi", a declarat managerul serviciului de ambulanță.
Deficitul de personal se suprapune cu o populație deservită mult peste cea menționată în statistici. Regiunea București-Ilfov are o populație dublă față de cea oficială.
"Și totuși operăm cu un deficit de personal care ne dă fiori. Peste 60% față de normativele în vigoare, și atenție, aceste normative au fost stabilite luând în calcul populația declarată statistic. În realitate, în regiunea București-Tilfov, populație este dublă numeric decât cea declarată statistic.
Cum este posibil ca un sistem să nu se prăbușească sub această povară? Este posibil. Secretul succesului nostru, dacă îl putem numi așa, rezidă dintr-o rigurozitate extremă a dispecerizării. Fiecare minut este cântărit. Fiecare resursă este direcționată cu precizie milimetrică pentru a proteja urgența de cod roșu.
Acele cazuri unde viața atârnă de un fir de ață. Iar acolo unde tehnologia se oprește, începe efortul supraomenesc de a face față tuturor provocărilor. Acest efort supraomenesc este al echipajelor noastre care acceptă să lucreze în regim de gardă multe zile și multe ore peste norma de bază, transformând epuizarea în speranță pentru pacienți", a arătat dr. Alis Grasu.
Serviciul de ambulanță este complet informatizat de circa 30 de ani. DISPEC (sistemul informatic de dispecerizare și triaj) este citat în studiu E-Health Impact al Comisiei Europene încă din anul 2006 și inclus în compendiul Organizației Națiunilor Unite din 2009 ca un model de bune practici în guvernarea inovatoare, a spus aceasta.
"Din 1996, sistemul informatic de dispecerizare și teletriaj, numit DISPEC, este inima noastră operațională, funcționând neîncetat 7 zile din 7, 24 de ore din 24. Acest sistem de dispecerizare și teletriage, numit DISPEC, este un sistem eminamente medical. Și de ce subliniez acest lucru? Sunt foarte multe sisteme informatice, începând cu sistemul de la serviciul de telecomunicații speciale, cel care gestionează numărul de urgență 112.
Acela însă este dedicat tuturor agențiilor de urgență. DISPEC-ul este un sistem eminamente medical în care informaticieni de marcă au transpus în format informatic cerințele personalului medical, medici și asistenți care lucrau în urgență. Și toate aceste probleme ale lor au fost bine gândite și transpuse în acest soft de dispecerizare.
DISPEC-ul a fost proiectat pentru reziliență extremă. În timpul pandemiei a dovedit cel mai bine care sunt capabilitățile. Am avut momente în care, în vârfuri, am avut în așteptare 5.000 de apeluri. Într-un sistem clasic, acest volum ar fi însemnat haos", a explicat managerul Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.
În prezent, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov are în derulare un proiect de digitalizare prin PNRR
"Pot să vă spun cu bucurie că aceste echipamente au sosit în programul PNRR deja la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și urmează în timp foarte scurt să le și punem în funcțiune. Un alt pilon este reprezentat de fluxurile digitale și debirocratizare. Vrem ca timpul medicului să fie dedicat pacientului, nu redactării completării de documente. Peste tot timpul este important, dar în urgență este cel mai mare dușman al nostru.
Digitalizarea proceselor interne este calea prin care vom elimina timpii morți. Și asta ne dorim cu toții. Nu avem cum să aducem personal în plus în momentul de față. Nu avem cum să ne creștem resursele în momentul de față. Dar putem căsi orice cale să putem să scurtăm timpul, să economisim timpul. Și un al treilea pilon este interoperabilitatea. Așteptăm, sperăm ca sistemul informatic să devină funcțional.
Există un sistem informatic de cooperare între spitale și prespital, dar la momentul acesta nu este complet funcțional. Așteptăm ca el să devină complet funcțional, iar datele pacientului de pe ambulanță să ajungă instantaneu în unitatea de primiri urgențe, pregătind echipele de intervenție înainte ca roțile ambulanței să se oprească la spital", a spus medicul.
Sistemul public de sănătate trebuie să recâștige încrederea pacienților, la nivelul relației dintre medic și pacient, dar și printr-o transparență mai ridicată și o prezentare mai bună a rezultatelor obținute, a transmis prof. dr. Anca Coliță, Manager, Institutul Clinic Fundeni.
"În primul rând, pornim de la noținea de încredere. Poate chiar în cultura noastră, aș îndrăzni să spun, suntem predispuși să nu avem atât de multă încredere în sistemul de sănătate și recâștigarea încrederii sau câștigarea încrederii s-ar putea să fie niște nuanțe. Cred că primul pilon fără discuție este transparența.
S-a discutat, toată lumea e de acord că trebuie să fim mult mai transparenți. Transparența pornește de la fiecare medic, de la șeful de secție, manager, ministrul sănătății, reprezentanții casei și așa mai departe. Este un aspect complex", a declarat managerul Institutului Clinic Fundeni.
Sistemul medical se confruntă, însă, cu o serie de lipsuri, inclusiv deficite de personal și blocarea de noi angajări.
Un nivel la care trebuie recâștigată încrederea este cel direct, al relației medicului cu pacientul.
"Medicul din fața ta, tu, ca pacient, trebuie să ai încredere în medicul din fața ta. Ce face medicul pentru lucrul acesta și ce face sistemul pentru lucrul acesta? Cred că relația medic-pacient în specialitatea mea, care este specialitate grea, sunt oncohematolog pediatru, a fost de-a lungul anilor greu pusă la încearcare. Fiecare părinte care venea cu un copil cu o boală foarte gravă, punea o singură întrebare.
Când și unde trebuie să plec din țara asta pentru a-mi salva copilul? Și foarte mulți ani am încercat să le demonstrăm că lucrurile acestea se pot face aici, putem avea rezultate similare, dar cred că nu era suficient. Și atunci mi-am dat seama că este foarte important ca noi să venim cu rezultate. Transparența, din punctul meu de vedere aici, înseamnă publicarea rezultatului", a arătat Coliță.
Este important ca oricine caută online informații, să vadă că în spitalele din România se tratează anumite afecțiuni și cu ce rezultate.
În timp ce încrederea medic-pacient poate depinde de cât de bun e medicul, la nivel de sistem problemele sunt mai mari și țin inclusiv de resursele deficitare și de lipsa de personal.
"Tu poți să fii tratat de un medic foarte bun, de o echipă multidisciplinară, care, cred eu că, în multe spitale, echipa multidisciplinară este o realitate în prezent. Dar trebuie să ai un spațiu bun, o infrastructură asemănătoare cu infrastructura din străinătate, pentru că, de fapt, de asta este vorba.
Or, aici au fost încercările și în ultimii ani, totuși, cred că s-au pornit niște construcții din străinătate, sperăm să le și terminăm și asta este ceva ce poate va ajuta la creșterea încrederii în sistem. Personalul. Este extrem de important ca personalul să fie suficient. Și Spitalul Fundeni este un spital care are 1.000 de paturi. La 1.000 de paturi, există cam 2.500 de angajați. Am fost la o conferință relativ recent, unde în Statele Unite se discutau despre rezultatea unui spital care avea tot 1.000 de paturi, dar avea 20.000 de angajați. Când vorbim de empatie, empatia înseamnă capacitatea noastră de a fi lângă bolnav.
Empatia este însă cumva condiționată de rezistența ta fizică, pentru că după ce ai văzut într-o zi 20 de bolnavi, față de dacă ai văzut 3 bolnavi, probabil că la sfârșitul zilei nu mai poți să fii cu toți pacienții foarte empatic, deși foarte structural ești format și făcut să fii empatic", a declarat Coliță.
Digitalizarea ar putea fi o șansă pentru sistemul medical de a-și rezolva unele probleme și de a îmbunătăți relațiile cu pacienții, a punctat medicul.
Sistemul sanitar funcționează cu date incomplete și raportări formale, în timp ce ANMCS încearcă să schimbe mecanismele de monitorizare a calității. Instituția pilotează un nou sistem de raportare a evenimentelor adverse, pregătește o strategie națională de calitate și modifică regulile de acreditare, într-un context în care nu există niciun spital de categoria I în România, iar utilizarea serviciilor medicale indică disfuncționalități majore.
„Din tot ce am discutat noi astăzi, se degajă două probleme: una, că fiecare instituție stă pe un munte de informații și a doua, că există dorința de a găsi soluții directe. Începuturile sunt bune, dar trebuie să avem și o finalitate. E destul de greu, nu e imposibil, dar este nevoie de continuitate”, a declarat Valentin-Florin Ciocan, președinte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
Evenimentul, organizat cu spriinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Auchan, Bristol Myers Squibb, Groupama, Regina Maria, Salt Bank, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), a fost transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Un exemplu relevant pentru modul în care funcționează raportările din sistem este cel al unui „eveniment advers” raportat de un spital, care a ridicat semne de întrebare chiar în interiorul ANMCS.
„Pacientul X a decedat în secția de cardiologie. A fost transportat către morgă cu un cărucior. În timpul transportului, roata căruciorului s-a rupt, pacientul a căzut, fiindu-i pusă viața în pericol. Când am întrebat de ce a fost raportat, răspunsul a fost: «Pe mine nu mă interesează ce raportez, eu am primit ordin să raportez»”, a explicat Ciocan.
Potrivit acestuia, problema reală este că raportările sunt făcute formal, fără a genera schimbări reale, în condițiile în care fenomenul este mult mai amplu decât arată datele oficiale.
„Un studiu din Statele Unite arată că unul din patru pacienți suferă un eveniment advers în timpul spitalizării. Dacă acolo este 1 la 4, la noi proporția este probabil mai mare, dar raportarea este mai mică. Suntem campioni la neraportat lucruri”, a spus Ciocan.
În acest context, ANMCS încearcă să reformeze sistemul de raportare, astfel încât informațiile colectate să fie utile atât spitalelor, cât și factorilor de decizie.
„Ne dorim ca raportarea evenimentelor adverse să aducă un beneficiu spitalului, nu doar instituției care colectează datele. Informațiile trebuie folosite pentru a schimba lucrurile, astfel încât aceste situații să nu se mai întâmple”, a afirmat el.
Noul sistem permite raportarea directă de către orice angajat din spital, inclusiv prin cod QR, iar informațiile ajung simultan la ANMCS și la conducerea unității medicale.
„Există o deschidere către tot personalul spitalului. Oricine observă un eveniment advers poate să îl raporteze. Conducerea spitalului are cinci zile să confirme sau să infirme evenimentul, asumându-și responsabilitatea. Raportarea este fără caracter acuzator și are rolul de a îmbunătăți sistemul”, a explicat Ciocan.
În paralel, instituția lucrează la o strategie națională de calitate în sănătate, un document care lipsește în prezent din arhitectura sistemului.
„Am construit o casă și am început-o cu acoperișul, fără să avem fundație. Fundația ar fi o Strategie Națională a Calității în Sănătate. Nu avem așa ceva. Strategia este realizată împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și urmează să fie publicată”, a spus președintele ANMCS.
Un alt proiect vizează modificarea legislației privind acreditarea spitalelor, cu introducerea unui sistem diferențiat în funcție de performanță.
„Ciclul de acreditare nu va mai fi fix de cinci ani. Va depinde de categoria obținută. Spitalele cu performanță mai slabă vor fi evaluate mai des. Este anormal ca un spital performant să fie tratat la fel ca unul care nu a depus eforturi”, a precizat Valentin Ciocan.
Datele colectate de ANMCS indică și probleme structurale în utilizarea serviciilor medicale, în special la nivelul unităților de primiri urgențe.
„Într-un spital de urgență, 85.000 de pacienți s-au prezentat în UPU într-o jumătate de an. Dintre aceștia, 32.000 au venit cu ambulanța, iar restul de 50.000 au venit pe cont propriu. Doar 14.000 au fost internați. Asta arată fracturi în înțelegere și în informarea pacientului”, a explicat el.
În opinia sa, o parte dintre aceste cazuri ar fi putut fi gestionate în ambulatoriu sau la medicul de familie, ceea ce indică nevoia de educare a pacienților.
„Pacientul vrea să știe, dar nu știe la momentul acesta. Încercăm să oferim instrumente, inclusiv o hartă a spitalelor, pentru a-l ajuta să se orienteze în sistem”, a adăugat Ciocan.
În ceea ce privește clasificarea spitalelor, acesta subliniază că sistemul de acreditare este diferit de cel administrativ, însă există o direcție clară: crearea unor spitale de top care să corespundă celor mai înalte standarde.
„Nu există niciun spital de categoria I în România în acest moment. Ne dorim ca spitalele strategice să devină spitale de categoria I. Faptul că nu avem niciunul spune multe și este un lucru pe care vrem să îl corectăm”, a declarat el.
„Lucrurile pe care le vedem în spitale țin de organizare, de fluxuri, de ceea ce își doresc managerii să se întâmple. Avem situații în care există secții de neonatologie cu 24 de paturi și o singură naștere în două luni sau spitale cu chirurgi care nu au operat deloc în aceeași perioadă”, a spus Ciocan.
Aceste disfuncționalități sunt rezultatul unor decizii sistemice mai vechi, inclusiv transferul responsabilității către autoritățile locale, fără o finanțare adecvată.
„În multe cazuri, finanțarea a rămas practic doar cea de la Casa de Asigurări. Lucrurile trebuie să se schimbe, pentru că exemplele nu sunt singulare”, a concluzionat președintele ANMCS.
Blocarea posturilor în sistemul de sănătate reprezintă “o mare durere”, de o gravitate deosebită, acutizând deficitul de personal, care se perpetuează, în special în cazul personalui mediu și auxiliar, spune Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș.
Managerii spitalelor publice au trei domenii în care se pot implica pentru creșterea calității serviciilor și cu care trebuie să jongleze permanent, respectiv personalul, infrastructura și finanțarea, a explicat Simin Aysel Florescu.
"La nivel de personal, dacă ne referim la personal medical și mai ales la medici, ceea ce am făcut deja până acum este că am ocupat pozițiile libere, doctorii care s-au pensionat și au ieșit din sistem. Pozițiile respective au fost ocupate de tineri rezidenți, de ultimul an, vorbesc și medici specialiști, care au intrat în fluxul specialității mai departe. O mare durere este personalul mediu. Aici avem niște probleme uriașe, pentru că această blocare a posturilor în sistemul de sănătate, acum, și mai ales în spitale de non-urgență, este un lucru absolut grav", a adăugat managerul.
Spitalul pe care îl conduce poate scoate la concurs doar 15% dintre posturile care s-au vacantat, ceea ce echivalează cu concurs pe un post la șapte oameni plecați.
"Gândiți-vă ce înseamnă în momentul în care situația asta se perpetuează de-a lungul lunilor și anilor, și cam la ce deficit de personal mediu și auxiliar ajungem. Este o situație gravă", a continuat Simin Aysel Florescu.
În ceea ce privește infrastructura, deciziile sunt luate de alte foruri administrative sau ale autorităților locale, în condițiile în care managerii vin cu propuneri pentru posibilități de finanțare a investițiilor, importante pentru recâștigarea încrederii pacienților.
Simin Aysel Florescu a făcut și o comparație între percepția celor care intră într-o unitate medicală privată versus un spital de stat.
"Prima încredere o are pacientul când intră pe ușă și vede cum arată: Vai, dar ce frumos, aici este ca la hotel (la un spital privat, n.r.) și intră într-un spital public, care nu are chiar banii respectivi și spune, eh, aici nu e chiar ca la hotel. E curat, e frumos și deja nu mai ține cont de nivelul de calificare al personalului respectiv", apreciază ea.
Mai departe, comparând cele două sisteme, public versus privat, primul lucrează pentru a asigura servicii medicale, în timp ce doar în cazul celui de-al doilea se adaugă elementul numit profit, potrivit managerului Victor Babeș.
"Sistemul social de asigurări de sănătate este gândit să acopere nevoile de sănătate, nu ca să genereze profit. Poate o unitate sanitară publică să funcționeze în pierdere? De obicei funcționează", a continuat ea, menționând și că spitalele publice sunt de multe ori “stația terminus” în care ajung pacienții veniți de la operatorii privați.
Prof. Univ. Dr. Cristian Vlădescu, Director General, Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), a prezentat o serie de date și comparații între România și alte țări europene în privința digitalizării serviciilor de sănătate, arătând că potrivit mai multor studii între 10% și 20% din costurile sistemului sunt datorate unor aspecte care pot fi îmbunătățite rapid, prin digitalizare.
Baza digitală a fost pusă, și în ciuda aparențelor s-au dezvoltat multe proiecte de digitalizare, dar este o problemă legată de lipsa de coerență și de interoperabilitate a acestora, spune Vlădescu.
“Accentuez că digitalizarea nu ar trebui privită ca un proiect IT, devine – și a devenit deja în multe țări din lume – parte a infrastructurii. Sigur, când ai probleme de bază, curge spitalul pe tine, curge apa, pare destul de suprarealist să vezi IT-ul ca infrastructură, dar sistemele viitorului numai așa vor fi, și aici includ și AI”, a arătat el.
În România, potrivit OECD, penetrarea digitalizării în sistemul sanitar este de 52%, mult sub cea întâlnită în Estonia, un exemplu din acest punct de vedere, cu o rată de 92%, a arătat Vlădescu.
“România are o șansă, și șansa este înapoierea în introducerea diferitelor sisteme. Când s-a introdus telefonia mobilă, părea că va fi un fiasco și a fost un mare succes, pentru că nu aveam restul sistemelor – telefonia clasică era întârziată, așteptai, era cuplaj, complicat.
Între a aștepta să se pună 50 de stâlpi de telefonie și a avea instant acces la informații prin telefonul mobil evident că a doua variantă a dus la un succes rapid, și acest lucru se poate face și prin digitalizare”, a completat Vlădescu.
Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță, Comandant, Spitalul Clinic de Urgență “Prof Dr. Agripa Ionescu”, a vorbit despre unele dintre cauzele problemelor din sistemul de sănătate, despre nevoia de a găsi intern anticorpi împotriva altor nefuncționalități, remarcând totodată progresele realizate și cerând răbdare.
“Aș vrea să ne gândim dacă astăzi sistemul de sănătate este mai bun decât acum 10, 20 sau 30 de ani. Mi-aș permite să spun că este cu siguranță mai bun decât acum 5 ani, decât acum 10 ani și cu siguranță va fi mai bun în viitor. S-au făcut foarte mule progrese. Sigur, nu este perfect. Astăzi ne preocupăm de subiecte precum calitatea îngrijirii medicale, îngrijire de paliație și așa mai departe arată că ne uităm foarte mult asupra unor componente ale sistemului de sănătate care altădată nici nu existau pe agenda publică”, a arătat el.
Gheorghiță spune că asupra celor peste 300 de spitale din România se răsfrâng problemele apărute de-a lungul întregului lanț al relației cetățean – sistem de sănătate, de la prevenție la educație sau vaccinare, accesul inegal al populației la servicii de sănătate sau existența unor rezultate medicale diferite în funcție de spitalul sau medicul contactat.
“Vorbim despre supraaglomerarea unor spitale, și fără resurse umane suficiente, fără finanțare adecvată nu pot fi oferite serviciile dorite și așteptate. Vom avea liste de așteptare mai mari, pacienții încep să fie nemulțumiți, timpul alocat fiecărui pacient va fi mai redus și vor fi afectate percepția și încrederea, ca sumă a tuturor experiențelor cu sistemul de sănătate”, spune medicul.
Mai departe, ar fi nevoie în primul rând de răbdare: “Rezultatele nu se pot vedea peste noapte, mai ales în ceea ce privește partea de screening și de prevenție, care este foarte importantă și culmea este și cost eficientă. Noi nu putem investi astăzi în prevenție și screening și peste un an să vedem rezultate spectaculoase”.
Gheorghiță a vorbit și despre transferul de încredere și de autoritate care funcționează pe mai multe niveluri, de multe ori în sens pozitiv, remarcând însă și o direcție opusă, care afectează negativ percepția asupra unor spitale sau medici.
“Ieri am citit un titlu - Eroii în halate albe sau procentul de corupție la eroii în halate albe este cel mai mare. Probabil că acest enunț vine din niște date, nu am acces si nici nu vreau să comentez. Dar în sine sunt și probleme reale interne, și sistemul de sănătate trebuie să-și dezvolte anticorpi proprii, să se autoînsănătoșească. Nu mai putem permite nici noi aceste derapaje”, a comentat Gheorghiță.
Dr. Cristian Grasu, Medic primar, Președinte, Societatea de Salvare București, spune că sistemul de sănătate din România nu este capabil să aibă și să folosească informații complete, standardizate și în timp real în privința a ceea ce se întâmplă în sistem. Deși tehnologia este disponibilă, nu este nefolosită, este explicația.
Încrederea în sistem ține, parțial, de transparența oferită de sistemul de sănătate, dar la fel de importantă este comunicarea de date adevărate, corecte, notează medicul.
“Este sistemul de sănătate din România în momentul de față capabil să cunoască ce se întâmplă cu el, în fiecare zi și în fiecare oră? Din păcate nu, în primul rând pentru că nu are instrumentele necesare ca să afle adevărul, și e trist că se întâmplă asta mai ales pentru că există acele instrumente”, afirmă el.
Unul dintre exemplele invocate este Registrul unic al unităților sanitare din România, care în principiu ar trebui să pună la dispoziție informațiile despre toate unitățile medicale, publice, private, de îngrijri medicale continue, spitale, policlinici, ambulatorii și cabinete individuale.
“Ar fi minunat dacă acest registru ar fi într-adevăr unic, standardizat și având aceleași coduri atât atunci când este folosit de Ministerul Sănătății cât și când este folosit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ce se întâmplă în fiecare zi în sistem: câți oameni intră, cât ies, câți trăisesc, câți mor, ce se cheltuie pentru fiecare dintre cei care intră, ce s-a cheltuit pentru fiecare dintre cei care au ieșit. Aceste informații sunt vitale pentru ca la nivelul Ministerului Sănătății să se poata lua decizii de sănătate publică. Poate ministerul să ia decizii bazate pe dovezi? Nu prea, deși are un instrument care să îi furnizerze toate aceste date”, continuă Cristian Grasu.
Se referă la SEGIS, o aplicație realizată cu ajutorul STS în timpul pandemiei, care există dar nu este implementată. Aplicația ar trebui să facă legătura între echipamentele Ministerului Sănătății și sistemele de management al tuturor unităților sanitare din România.
Mai departe, Grasu a prezentat avantajele utilizării unei aplicații care să transcrie ceea ce dictează medicii de pe ambulanțe, astfel încât elaborarea foilor de observații ar fi mult mai rapidă și eficientă. Aplicația a depășit faza testelor și ar completa sistemul elaborat în ultimii ani de dotare a tuturor ambulanțelor cu tablete în care medicii trec pe teren toate elementele foii de observație și acestea sunt disponibile instantaneu în Unitățile de Primiri Urgențe.
Aplicația ar fi utilă de asemenea rezidenților și poate fi utilizată în fiecare secție.
“Economiște 40% din timp. Într-o secție în care sunt 10 doctori economisirea a 40% din timpul petrecut pentru completarea unor documente medico-legale este ca și când ar apărea încă 4 doctori”, spune președintele Societății de Salvare București.
Grasu a oferit și câteva cifre legate de rezultatele programului de voluntariat Există un erou, lansat în București în urmă cu mai mulți ani cu scopul de a scurta cu ajutorul unor voluntari instruiți, până la sosirea ambulanței, durata de intervenție în cazurile de stop cardio respirator în spații publice la sub 5 minute. Între timp, acest obiectiv a fost atins.
Voluntarii din program au intervenit anul trecut la 38 de stopuri cardiorespiratorii, reușind să resusciteze 20 de persoane, ceea ce echivalează cu o rată de succes de 53%.
Discrepanța față de restul țării (rată de succes de 3,4-3,5%), dar și față de București, în 2011 (2%), este imensă.
“Marea majoritate a românilor care fac stop cardiorespirator în afara spitalului, cu excepția București – Ilfov, peste 90%, mor. Așa că dacă va trece prin cap să faceti stop cardiorespirator, veniți la București”, a încheiat, cu o glumă, Grasu.
Radu Gănescu, Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a punctat că prevenția trebuie făcută, și este costisitoare.
“Din punctul meu de vedere, atâta timp cât prevenția rămâne doar o opțiune și nu vom face prevenție la nivel național nu prevenție oportunist, pe cohorte de vârstă sau pe categorii, nu vom avea prevenție, și vor fi bani irosiți. În plus, la ora actuală prevenția se face prin sistem privat prin acele abonamente puse la dispoziție de companii, dar ce facem cu domnul Popescu de 65 de ani de la Găneasa? Cine îi face screening de prostată, de boli cardiovasculare, de boli metabolice? Cine?”, s-a întrebat Gănescu.
Cea mai mare problemă cu pacienții care trebuie să facă teste de screening și mai departe diagnosticați și puși sub tratament este în zona rurală.
“Sunt lucruri foarte serioase, de sistem. Pe strategie știu, avem. Dar noi stingem focuri. Noi acum suntem într-o sală de chirurgie în care operăm non stop, pentru că non stop avem o preblemă în sistemul de sănătate, fie că se întâmplă la Constanța, la Târgu Mureș sau la Iași. E foarte greu să facem o strategie națională atâta timp cât noi avem 300 de spitale, pe care ministrul Sănătății nu le poate controla pentru că nu țin de Ministerul Sănătății. Cum putem face o strategie națională când avem șefi, alți șefi și câțiva șefi?”, întreabă Gănescu.
De asemenea, el a relatat că a fost sunat recent de cineva din provincie, care i-a spus că pacientul a fost trimis la București să se
trateze.
“Unde? Pe dreapta. Apropo de circuitul pacientului – nimeni nu știe ce drepturi are, nimeni nu știe unde să se ducă, iar sistemul este foarte incoerent, de la medicul de familie la cel de ambulatoriu sau cel de specialitate din spital. (...)
Asta arde acum, să găsim o soluție de coerență și strategie națională, astfel încât fiecare unitate să lucreze în același fel, ca un motor”, afirmă reprezentantul pacienților.
Altă problemă ridicată a fost cea a corectitudinii costurilor: “Sunt acele costuri reale? Cât se decontează în sistemul public, față de cât costă serviciul în sistemul privat? Cam nu sunt. Dacă mă operez de apendicită în România, Casa va deconta probabil 1.000 și ceva de lei, nu știu, presupun, în Franța m-ar costa 3.000 de euro. (...) Suntem într-o realitate sau ne furăm căciula? Eu zic că ne furăm căciula”.
