„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, informează CCR.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de ședință nu a fost întrunit întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze.
Ulterior, aceștia au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”. Joi, ICCJ a anunțat că va depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar fi mai mică decât cea pe contributivitate, scrie News.ro.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc (acesta din urmă contestat, alături de un alt judecător, Dacian Dragoș, la Curtea de Apel București) - au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze. Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”. În fapt, aceștia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
Precizările Siminei Tănăsescu
În aceste condiții, președintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici de această dată nu a putut fi întrunit cvorumul de ședință pentru a fi luată o decizie, stabilind un nou termen pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10.00, după trei amânări.
”Am constatat și astăzi (n. red. - luni, 29 decembrie 2025), ca și ieri (n. red. - duminică, 28 decembrie) că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc și eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen”, declara Simina Tănăsescu.
În legătură cu informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact, Tănăsescu preciza că acesta este „un document premergător în adoptarea actelor normative”, reglementat de Legea 24/2000, nefiind „o noutate”.
„Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, mai spunea Simina Tănăsescu.
Explicațiile judecătorilor absenți
Pe de altă parte, în aceeași zi, judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au explicat de ce au lipsit de la ședința din 29 decembrie 2025, menționând că la ședința din ziua precedentă, „un judecător a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.
Judecătorii au mai cerut judecătorului-raportor clarificarea soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată, solicitare „ignorată de conducerea Curții”.
„În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată”, explicau cei patru judecători CCR într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, cererea „formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare”, a fost „ignorată de conducerea Curții”, care „a refuzat fără justificare” să aplice dispozițiile legii și să fixeze un nou termen de soluționare.
„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, precizau magistrații.
Aceștia menționau că, în consecință, absența de la ședința din 29 decembrie „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.
ICCJ: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu
Joi, 15 ianuarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat că va depune vineri, la CCR, o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”, au transmis reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Aceștia au anunțat că a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia ICCJ va depune la CCR „note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan”.
”Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susțineau magistrații.
Potrivit acestora, pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea pensia de servicu va fi mai mică cu 36% decât cea pe contributivitate, pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35%, pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33%, iar în cazul judecătorilor ICCJ, cu 51% mai mici.
”Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă transmis, joi, de oficialii ICCJ.
Potrivit acestora, prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte „demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției”.
Doi judecători CCR, contestați la Curtea de Apel București
Tot vineri, 16 ianuarie, dar cu o o oră înaintea ședinței de la CCR, este așteptată pronunțarea în cazul contestării judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. La sfârșitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel București (CAB) de suspendare a executării decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător la CCR și a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeași instituție. La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunțarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată.
La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acțiuni la Curtea de Apel București împotriva judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, solicitând de această dată și anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor. Ultimele două acțiuni nu au fost încă stabilite termene de judecare a acestora. Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători nu ar îndeplini condițiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învățământul superior.
Tudorel Toader, despre ședința CCR
Decizia CAB în cazul celor doi judecători este așteptată cu maxim interes, în condițiile în care aceștia ar trebui să fie prezenți la ședința CCR referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților.
Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător CCR, a declarat pentru News.ro, întrebat dacă o eventuală admitere a cererii de suspendare a actelor de numire a unuia dintre cei doi judecători contestați ar schimba cu ceva situația de la ședința de vineri a CCR, că, după părerea sa, ambele sesizări vor fi respinse și că, oricum, chiar și în ipoteza admiterii, CCR poate funcționa.
„În primul rând, eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoș, cât și cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată. Dacă, ipotetic, s-ar admite una din sesizări, Curtea Constituțională poate funcționa în complet de minimum șase judecători și poate lua decizii cu votul a cinci judecători. Prin urmare, și dacă s-ar întâmpla o altfel de situație, activitatea Curții nu este perturbată cu nimic pentru că termenul de vineri a fost dat în continuarea dezbaterilor, nu a fost pentru pronunțarea hotărârii. Doar dacă ar fi fost vorba despre pronunțarea hotărârii atunci era necesar să participe toți judecătorii care au fost la deliberări. Sigur, e o tensiune, așteptăm cu toții cu interes, unii emit tot felul de ipoteze, dar astăzi situația se va clarifica și vom merge mai departe”, a declarat pentru News.ro Tudorel Toader.
Potrivit fostului judecător al CCR, la ședința de vineri a Curții Constituționale, în condițiile în care la termenele precedente cei patru judecători care s-au retras au cerut o situație privind impactul legii, iar joi Înalta Curte a anunțat că va depune o expertiză care ar confirma că Guvernul anulează pensia de serviciu, este de așteptat ca judecătorii constituționali să continue dezbaterile.
„Pot fi, în aceeași zi, și dezbaterea, și pronunțarea. Ei pot da astăzi (n. red. - vineri) și pronunțarea cu votul a cinci din cei minimum șase judecători câți ar trebui să fie prezenți. Situația diferea dacă se încheiau dezbaterile și rămânea numai pronunțarea. Atunci, decizia putea fi luată doar în prezența tuturor judecătorilor participanți la deliberări”, a explicat Tudorel Toader.
Ce reclamă magistrații Înaltei Curți
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie 2025 judecătorii au stabilit că este neconstituțional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistrații, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
De asemenea, susțineau magistrații instanței supreme, legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”, arătau judecătorii.
De asemenea, magistrații Înaltei Curți afirmau că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, mai spuneau magistrații.
Aceștia adăugau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În același timp, susțineau magistrații, legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta „încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Ce prevede legea
În 2 decembrie 2025, Guvernul și-a angajat, în plenul comun al Parlamentului, răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
