Femeile ocupă poziții de conducere mai rar decât bărbații, dar, pe lângă stereotipurile de gen și timpul mai îndelungat petrecut cu familia, cercetătorii de la Harvard Business School au identificat încă un motiv: persoanele de sex feminin nu își doresc la fel de mult poziții de vârf.
Cercetătorii au rugat 650 de absolvenți de programe MBA să indice poziția pe care se află în prezent, nivelul ierarhic ideal și cea mai înaltă treaptă profesională pe care cred că ar putea urca. Rezultatele arată că femeile sunt sigure că pot obține ”în mod realist” același succes ca bărbații, dar au aspirații profesionale mai puțin înalte.
Astfel, studiul relevă faptul că femeile asociază puterea cu mai multe aspecte negative decât sexul opus. “Femeile se așteaptă ca pozițiile de top să fie însoțite de mai mult stres, împovărare, conflicte și renunțări dificile”, spune Alison Wood Brooks, asistent universitar la Harvard și unul dintre autorii studiului, citată de Bloomberg.
Unul dintre motivele pentru care femeile se simt stresate în poziții de conducere ar putea fi timpul limitat în care încearcă să atingă mai multe obiective, având în vedere că, potrivit acelorași cercetători, persoanele de sex feminin au o listă mai lungă de aspirații, iar multe dintre acestea nu sunt legate de carieră.
“Momentan, e posibil ca femeile să aibă mai multe obiective în viață, deoarece goana simultană după împlinirile profesionale și cele legate de familie reprezintă un concept relativ nou pentru ele”, a adăugat Brooks.
Cu alte cuvinte, femeile sunt mai dornice să aibă succes pe toate planurile decât bărbații, care au enumerat mai puține scopuri personale, ceea ce presupune anumite compromisuri.
“Sper că aceste descoperiri vor determina oamenii și managerii să pună întrebări (despre preferințele angajaților). Unele femei ar putea fi profund interesate de putere, altele nu. Unele dintre ele ar putea să vadă prea multe aspecte negative. Pentru acestea din urmă, discuțiile ar putea duce la identificarea unor oportunități care să înlăture o parte din dezavantaje”, consideră Francesca Gino, coautor al studiului.
