Producătorul american de arme Remington, care fabrică arma de asalt AR-15, va putea fi dat în judecată pentru a i se stabili eventuala responsabilitate în asasinatele în masă, a decis Curtea Supremă a statului Connecticut, într-o decizie în premieră, în baza unei legi menite să îi protejeze pe consumatorii de publicitate de marketingul agresiv. Într-un caz ce prezintă asemănări, compania românească de stat Romarm a fost chemată de mai multe ori în judecată din 2012 încoace în instanțele din SUA, principala sa piață de export, de către familia unui tânăr ucis în martie 2010 la Washington cu o armă de tip AK-47 fabricată în România în anii ’70 și vândută în 2006, perfect legal, unuia dintre cei mai mari distribuitori americani de arme de foc, Century Arms International.
În cazul Remington, cea mai înaltă instanță a statului Connecticut din nord-estul SUA fusese sesizată de familiile victimelor masacrului de la școala elementară Sandy Hook. Ca o coincidență tragică, decizia a fost luată cu puțin timp înainte de atacul lansat asupra a două moschei din localitatea Christchurch din Noua Zeelandă, când o persoană înarmată a deschis focul asupra celor aflați în interiorul lăcașelor de cult, atac soldat cu moartea a 49 de persoane și cu rănirea altor 20.
Familiilor victimelor de la Sandy Hook le fusese respinsă în primă instanță cererea de despăgubiri înaintată împotriva Remington și a filialei sale Bushmaster, care fabrică AR-15 (redenumită XM-15 în versiunea vândută în prezent), o versiune civilă semiautomată a armei militare M-16.
Arma a fost utilizată, la 14 decembrie 2012, de un tânăr de 20 de ani, Adam Lanza, pentru a ucide 26 de persoane, printre care 20 de copii în vârstă de 6 sau 7 ani, în școala Sandy Hook din Newton (Connecticut). Același model a fost folosit în asasinatele în masă de la Las Vegas în 2017 (58 morți) și din Parkland (17 morți) în 2018.
Rezultatul demersului familiilor victimelor era incert, având în vedere că, din 2005, o lege îi protejează pe fabricanții de arme în majoritatea acțiunilor în justiție vizând angajarea responsabilității lor într-un act de violență comis cu una din armele produse de ei. În decizia sa recentă, Curtea Supremă din Connecticut a stabilit că legea din 2015 "nu viza să-i protejeze pe fabricanții de arme care utilizează metode de marketing contrare eticii și iresponsabile, promovând un comportament criminal".
Familiile a nouă victime și un supraviețuitor au arătat că Remington, împreună cu un vânzător en-gros de arme și un comerciant local, sunt parțial responsabili de carnagiul de la Sandy Hook dat fiind că reclama la AR-15 nu o prezenta drept "o armă sportivă sau de apărare", ci drept "o armă supremă de luptă".
La rândul său, compania românească de stat Romarm, principalul producător și exportator direct de produse militare din România, a fost chemată de mai multe ori în judecată din 2012 încoace în instanțele din SUA, principala sa piață de export, de către familia unui tânăr ucis în martie 2010 la Washington, într-o confruntare între grupări rivale de cartier, cu o armă de tip AK-47 fabricată în România în anii ’70 și vândută în 2006, perfect legal, unuia dintre cei mai mari distribuitori americani de arme de foc, Century Arms International.
Alături de părinții celui ucis (Norman Williams și Daniel Howe), reclamanți în aceste procese sunt două persoane rănite cu aceeași armă (Kevin Attaway și James Blakeley) într-un incident armat legat de primul, survenit la câteva zile distanță, tot la Washington.
Ultima chemare în judecată a Romarm datează de anul trecut și a fost judecată la o curte federală de apel din New York, judecătorii americani respingând acțiunea reclamanților în septembrie 2018, printr-o decizie similară cu cele din anii anteriori. "După soluția din septembrie 2018, C.N. Romarm SA nu a fost înștiințat de vreo cerere de chemare în judecată formulată, ulterior, de aceiași reclamanți, respectiv Williams ș.a.", au transmis, la solicitarea Profit.ro, reprezentanții Romarm.
Constituția federală a SUA garantează, prin al 2-lea amendament, dreptul cetățenilor americani de a deține și de a purta arme de foc, însă există diferențe majore între legislațiile statelor americane cu privire la arme. Districtul Columbia, din care face parte capitala Washington, unde au avut loc incidentele, are printre cele mai severe astfel de legislații.
Astfel, Romarm a fost chemată în judecată de mai multe ori din 2012 încoace în baza unei legi statale care prevede că fabricanții, importatorii și dealerii de arme de asalt și mitraliere vor fi ținuți răspunzători în mod strict, indiferent de existența sau nu a vreunei culpe directe sau a vreunui defect de fabricație, pentru toate prejudiciile rezultate direct din vătămarea corporală sau moartea unor persoane în Districtul Columbia, dacă acestea au fost provocate prin focuri executate cu arme de asalt sau mitraliere.
La ultima astfel de chemare în judecată, avocații pârâtei au invocat statutul de companie de stat al Romarm și legislația americană care prevede că curțile de justiție federale nu au jurisdicție asupra statelor străine, acestea beneficiind de imunitate. Reclamanții, la rândul lor, au invocat o excepție prevăzută de lege, care stipulează că judecătorii federali din SUA au jurisdicție asupra statelor străine dacă în cauză este vorba de acte performate în afara granițelor americane și aflate în legătură cu o activitate comercială a unui stat străin, dacă acel act produce un efect direct în Statele Unite.
Curtea a decis, în cele din urmă, să accepte argumentul avocaților Romarm, potrivit căruia, în acest caz, nu se poate vorbi de un efect direct produs în SUA de activitatea comercială a companiei de stat românești, dat fiind că arma crimei a fost fabricată de Romarm în anii ’70, importată din România în statul american Vermont în 2006, de unde a mai trecut prin mâinile unui dealer din Ohio și ale unuia din Maryland, fără să fie limpede cum a ajuns în cele din urmă în Districtul Columbia.
De asemenea, reclamanții nu au pretins că vreuna dintre tranzacțiile menționate ar fi fost ilegală. În consecință, instanța a respins acțiunea acestora.
Datele Ministerului Economiei arată că valoarea exporturilor Romarm a depășit anul trecut 122 milioane dolari. SUA reprezintă principala piață externă de desfacere a companiei de stat, cu o pondere de circa 75% din exportul total direct.
Extras din decizia instanței
