Apa Nova a luat act de concluziile prezentate de Garda Națională de Mediu în raportul întocmit în urma acțiunilor de control.
Compania contestă constatările raportului referitoare la Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră nefundamentate din punct de vedere tehnic, precum și sancțiunile aplicate în urma controlului.
"Precizăm că stația este operată în conformitate cu procedurile și cerințele legislative aplicabile, precum și în linie cu bunele practici industriale în domeniu.
Majoritatea concluziilor raportului se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale personalului de control, care nu sunt susținute de măsurători sau de analize capabile să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv. De altfel, în raportul publicat de GNM, se menționează: “(...) Disconfortul olfactiv, în schimb, nu beneficiază de un standard tehnic echivalent: legislația în vigoare nu prevede criterii obiective de intensitate, durată sau frecvență pe baza cărora să poată fi constatat și cuantificat un miros, constatarea rămânând, în prezent, dependentă în mare măsură de percepția subiectivă a persoanei sesizate și de aprecierea agentului constatator la fața locului.”, spune Apa Nova.
În acest context, Apa Nova face câteva clarificări cu privire la aspectele invocate în raportul GNM:
- Ușile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operațiune necesară în procesul tehnologic de exploatare. Situația menționată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17–18 august, iar presupunerea că ușile ar fi fost menținute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă.
- Hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilație, captare și tratare a aerului viciat: două unități asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat și direcționat către instalația de dezodorizare printr-un sistem de extracție cu o capacitate de 95.000 m³/h. Aceste instalații și modul lor de funcționare au fost prezentate reprezentanților GNM în timpul controlului. De asemenea, aprecierile privind condițiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepției directe, fără a fi susținute de măsurători specifice. Referirea la o „atmosferă puternic viciată”, de exemplu, nu este însoțită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligațiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidențiat depășiri ale limitelor aplicabile.
- Funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are nici un impact asupra calității aerului, inclusiv la nivel olfactiv.
- Rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secțiunea de monitorizare a stației, cât și din emisar – râul Dâmbovița, în care este evacuată apa uzată epurată – au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă. Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcționarea procesului de epurare și nu susțin existența unor disfuncționalități de natură să genereze impactul olfactiv atribuit stației în cadrul raportului GNM.
Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile, care nu indică disfuncționalități care să demonstreze o legătură de cauzalitate între operarea stației și episodul din 17–18 august. Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.
Apa Nova spune că va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție întocmit cu ocazia controlului și va pune la dispoziția autorităților competente toate datele și argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate (ex. buletine de analiză pentru apa epurată, determinări de noxe profesionale etc.).
Garda Națională de Mediu a anunțat amenzi de 795.000 de lei, trei sistări de activitate, o sesizare penală și un utilaj confiscat, în urma celor 55 de controale inițiate ca răspuns la sesizările privind mirosul insuportabil resimțit puternic în București și Ilfov, pe 17 și 18 august. Comisarii de mediu au identificat două surse probabile ale acestuia și au sancționat operatorii depozitului de deșeuri Vidra și ai stației de epurare de la Glina, precum și alți operatori și agenți economici, pentru diverse neconformități de mediu descoperite. În urma raportului făcut public, conducerea GNM solicită oficial Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului emiterea unui ordin comun care să implice direcțiile de sănătate publică în acțiunile de control. În opinia experților GNM, problemele de fond sunt legislația latentă și lipsa corelării între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populației.
Garda Națională de Mediu arată că a trimis, în ultimul an și jumătate, 3.750 de sesizări către DSP, pentru situații în care a fost reclamat disconfort olfactiv disociat de poluare.
„Două surse potențiale ale disconfortului olfactiv resimțit puternic în mai multe zile din august, atât în București, cât și în Ilfov, sunt depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina. Sancțiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent. Am înaintat raportul acțiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătății, pentru că există obligația investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătății populației”, afirmă Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.
Sursa citată adaugă că a solicitat Ministerului Mediului urgentarea procedurilor privind aprobarea unui ordin comun cu Ministerul Sănătății, prin care specialiști din structurile de control în domeniul sănătății populației să fie angrenați în controlul unor obiective industriale.
„Devine evident faptul că impactul potențial și impactul concret al unor instalații trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecției mediului, cât și din punct de vedere al sănătății umane”, mai spune Corlan.
Control integrat și plan comun de verificare în București și Ilfov
Experții Gărzii Naționale de Mediu au distribuit cele peste 1.300 de sesizări de disconfort olfactiv pe hartă, iar distribuția a indicat o concentrație majoră a sesizărilor în Sectorul 4, dar și o arie largă de afectare în zona de sud-sud-est a zonei București-Ilfov.
„Este foarte important de menționat că, inclusiv din cauza resimțirii subiective a mirosului de către cetățeni, sesizările au descris mirosuri diferite: miros de levigat și deșeuri, mirosuri asociate hidrogenului sulfurat și miros de substanțe chimice. Planificarea controlului a ținut cont de aspectele sesizate, de arealul de unde au provenit sesizările și de datele privind calitatea aerului primite de la Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate. Au fost vizate activități cu potențialul de a emana un miros suficient de puternic încât să fie resimțit concomitent în arii mari din două județe. Comisarii GNM nu au căutat un vinovat convenabil, ci au analizat mai multe categorii de activități cu potențial de a genera emisii odorante”, explică reprezentanții GNM.
Acțiunile de control s-au concentrat pe operatori care desfășoară activități de gestionare a deșeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producția de medicamente și acoperiri galvanice, precum și pe operatori ale căror activități pot genera emisii sau mirosuri, inclusiv vidanjarea și gestionarea foselor ecologice.
Neconformități la depozitul de la Vidra
Potrivit sursei citate, mai multe neconformități au fost constatate în monitorizarea tehnologică a depozitului de deșeuri de la Vidra, cu potențial de a genera mirosuri puternice. Spre exemplu, gazele de depozit au fost captate incomplet, ca urmare a tasării insuficiente a deșeurilor depozitate. În cazurile de etanșare necorespunzătoare se poate favoriza migrarea necontrolată a gazului de depozit în atmosferă.
„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancționat cu 40.000 de lei. Experții GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activității de depozitare”, precizează reprezentanții GNM.
Instalații nefuncționale la stația de epurare de la Glina
Sursa citată afirmă că deficiențele constatate la stația de epurare de la Glina pot indica o corelație între mirosul resimțit în zilele de 17–18 august în București și Ilfov și nefuncționarea sau aplicarea necorespunzătoare a unor sisteme și proceduri privind gestionarea nămolului rezultat și a biogazului produs, în același interval de timp.
Potrivit comisarilor de mediu, volumul maxim de sesizări privind disconfortul olfactiv se suprapune peste nefuncționarea unor sisteme de odorizare și neutralizare a mirosului, transportul nămolului nedeshidratat, stocarea deficitară a biogazului și eliberarea acestuia în atmosferă. Controlul a relevat că, deși au fost constatate intern disfuncționalități, acestea nu au fost raportate și remediate.
Pentru o prezentare sintetică a aspectelor constatate, GNM grupează neconformitățile în patru categorii.
Astfel, prima categorie o reprezintă disfuncționalitățile în instalația de deshidratare avansată a nămolului. Potrivit comisarilor de mediu, incintele de deshidratare a nămolului funcționau cu ușile larg deschise, ceea ce anulează orice regim de depresiune care poate capta emisiile olfactive, fiind „ușor demonstrabilă eliberarea necontrolată de aer viciat în atmosferă”. De asemenea, nămolul deshidratat era evacuat în containere deschise, proces care generează, de asemenea, disconfort olfactiv. Experții GNM au inspectat halele în condițiile de funcționare a unei singure centrifuge și au constatat o acumulare masivă de gaze rezultate din proces.
Comisarii de mediu au mai constatat că în perioada care corespunde celui mai mare volum de sesizări privind disconfortul olfactiv, rapoartele studiate indică funcționarea tuturor celor trei centrifuge, ceea ce a condus la eliminarea unei cantități masive de aer viciat direct pe amplasament. Mai mult decât atât, operarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit la ora 9:00 în data de 18, ceea ce poate fi corelat cu scăderea exponențială a sesizărilor din teren, deci cu oprirea efectivă a disconfortului olfactiv resimțit de bucureșteni.
O a doua categorie vizează transportul nămolului nedeshidratat, de natură să emane un miros puternic în atmosferă. Astfel, prin verificarea unui transport din stație, experții GNM au descoperit încărcarea acestuia cu nămol nedeshidratat.
„Nămolul prezenta un miros pestilențial puternic, care s-a difuzat pe o suprafață mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos și de culoare neagră închisă”, precizează aceeași sursă.
A treia categorie privește gestionarea necorespunzătoare a nivelurilor de biogaz din instalația de cogenerare. Potrivit comisarilor de mediu, în 18 august, sistemul de biogaz a înregistrat o succesiune critică de evenimente. Astfel, nivelurile de biogaz, în toate cele trei rezervoare, s-au situat sub pragurile minime obligatorii prevăzute în autorizația de mediu. Într-o asemenea situație, de epuizare a volumului de stocare a biogazului în rezervoare, prin suprapresiune și deschiderea supapelor de siguranță cu care instalația este prevăzută, se poate elibera biogaz direct în atmosferă.
„La polul opus, în aceeași zi, unul dintre rezervoarele de stocare a urcat brusc la un nivel de umplere de 92%, demonstrând oscilații majore în fluxul tehnologic. Precizăm că scăderile sub pragul minim de stocare nu au generat nicio alarmă, deși instalațiile au fost prevăzute cu senzori, ceea ce generează ipoteza unor evacuări necontrolate sau a unor disfuncționalități majore în gestionarea biogazului”, adaugă aceeași sursă.
Ultima categorie de neconformități descoperite de comisarii de mediu vizează instalațiile de odorizare și neutralizare a mirosurilor, care erau nefuncționale pe rampa de deșeuri.
„Procesul de epurare presupune producerea de deșeuri de nămol care, după procesul de deshidratare, sunt stocate pe rampe dedicate. Concomitent, deșeurile care rezultă din activitatea de mentenanță, altele decât nămolul, sunt stocate în aceeași zonă, pe rampe diferite. Două din cele patru instalații de odorizare și neutralizare cu care sunt dotate rampele de nămol și deșeuri nu erau funcționale”, adaugă sursa citată.
Legislație latentă și lipsa corelării între mirosul insuportabil și sănătatea populației
Acțiunile de control ale GNM identifică și remediază probleme punctuale care pot avea sau nu un efect corelativ între neconformitățile de mediu și disconfortul olfactiv resimțit de populație. În opinia experților GNM, felul în care legislația actuală abordează problema mirosului, decuplată de orice tip de inspecție, studiu sau control privind sănătatea publică, este incorect.
Raportul de control cuprinde, pe lângă raportarea neconformităților și a datelor analizate, un set de propuneri de modificare a legislației, inclusiv în vederea emiterii unui ordin comun între miniștrii Sănătății și Mediului, pentru o abordare unitară a procedurii și un control comun GNM/DSP în orice situație în care cetățenii reclamă mirosuri puternice, persistente, pestilențiale într-o anumită arie.
„Avem nevoie de criterii tehnice obiective și clare care să depisteze, să măsoare și să abordeze unitar și integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiți-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetățeni din București și Ilfov ne sesizau prezența unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depășiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.
Reprezentanții GNM mai transmit că, în 2026, Garda Națională de Mediu a transmis către Direcțiile de Sănătate Publică 3.750 de sesizări punctuale, însoțite de date, inclusiv privind situații de disconfort olfactiv.
