Capitala României este sufocată de construcții, de mizerie, de lipsa de verdeață, iar specialiștii recomandă, printre altele, reinventarea mobilității urbane, precum și dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea salubrizării, reiese din datele cuprinse în Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București.
Conform documentului, elaborat de către expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundației Comunitare București, Capitala a devenit un oraș sufocat de construcții, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităților turistice și economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducerea atractivității și a calității vieții pentru proprii lui cetățeni, scrie Agerpres.
"Deseori, ponderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale", se menționează în raport. Pe acest segment, realizatorul cercetării recomandă o mai bună organizare și planificare a spațiului construit.
O altă problemă identificată în raportul de specialitate se referă la numărul foarte mare de autovehicule din București și mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, "concomitent cu absența unor spații de parcare adecvate". În viziunea specialiștilor, toate acestea "duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a spațiilor de circulație personală". În acest sens, direcția de acțiune recomandată este reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete și pe rezolvarea problemei parcărilor.
Potrivit sursei citate, Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie. "Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deșeurilor și ajunge până la mizeria din spațiile publice: clădiri și terenuri abandonate, murdărirea spațiilor verzi și a apelor, intervenția foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Orașul este aproape imposibil să fie curățat", se menționează în document. Ca soluție pentru autorități este propusă dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea salubrizării, care să coreleze acțiuni și actori interesați, astfel încât să permită o intervenție concertată pentru curățenia publică.
Raportul de specialitate notează, totodată, că Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, "ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport". "Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legislația din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi", sunt de părere experții. Pentru a contracara această problemă, se propun: valorificarea potențialului existent - zone umede, parcuri, spații verzi printre blocuri, Dâmbovița, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcții rezidențiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.
La capitolul calitatea aerului, cercetarea relevă faptul că Bucureștiul este un oraș care se sufocă, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. "Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente - atât cel public, cât și cele promovate de societatea civilă - arată probleme evidente în privința particulelor în suspensie și a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii", se menționează în document. Specialiștii recomandă, în acest context, ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă.
"Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului și pentru reuși atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conștientizare și educare, precum și de o colaborare autentică între autorități/instituții responsabile, companii, ONG-uri", notează sursa citată.
O situație îngrijorătoare identificată în raport se referă la schimbările climatice. "Impactul schimbărilor climatice asupra orașului este într-o continuă creștere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură și episoadele cu vânturi puternice și/sau cu precipitații ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari și afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori", arată cercetarea. Direcția de acțiune recomandată de către realizatori este nevoia de pregătire și acțiune pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme.
De asemenea, depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, fapt care duce la o rată de reciclare redusă. "Bucureștiul produce volume uriașe de deșeuri, ce depășesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deșeuri. Un factor agravant este că economia locală și regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puținele deșeuri colectate selectiv. Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de legislație și politici publice care să ducă la îmbunătățirea managementului deșeurilor și la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorități locale și centrale, precum și colaborarea între stat și societate sunt decisive pentru remedierea problemelor", conform datelor citate.
Un alt element negativ inclus în raport vizează incapacitatea administrativă. "Capacitatea instituțiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătățească rapid. Fonduri și resurse de competențe există, la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituțional și cu ONG-urile. Bucureștiul are nevoie de o intervenție colaborativă de urgență pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autoritățile - indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme", punctează experții.
Alte probleme identificate sunt: lipsa de încredere a populației în calitatea apei potabile (doar 36% dintre locuitori beau apă de la robinet) și managementul neunitar al spațiilor verzi.
"În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situație duce la o gestionare neunitară și defectuoasă a spațiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spațiilor verzi; calitate scăzută a vieții cetățenilor (aer, recreere, stres, sport)", subliniază documentul,
Raportul privind starea mediului din Capitală, prezentat marți de Fundația Comunitară București, în cadrul unei conferințe de lansare a Platformei de mediu pentru București - Intervenție pentru un Oraș bun de trăit, a fost gândit ca o analiză trans-sectorială menită să stea la baza unor politici publice și decizii strategice pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă Capitala.
Documentul, elaborat în cadrul unui program al Fundației Comunitare București, în parteneriat cu ING Bank, este structurat pe șapte capitole: Natură urbană, Calitatea aerului, Adaptarea la schimbările climatice, Managementul deșeurilor și economia circulară, Infrastructura gri, Mobilitate urbană și calitatea mediului și Actori relevanți în protecția mediului.
