România a avertizat demult că Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar, intuind parcă izbucnirea pandemiei de coronavirus. Care a apărut într-un context în care autoritățile române nu au alocat niciodată bani pentru stocuri medicale. Este o inerție "datorată" rutinei sau poate orgoliilor, remarcă unii participanți la Videoconferința Profit.ro Health.forum, prezentând totodată și o serie de statistici sumbre.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Bristol Myers Squibb și Nordis Group, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Pandemia a impactat puternic și finanțarea furnizorilor de sănătate și sustenabilitatea serviciilor acestora, iar efectele acesteia vor pune presiune nu numai asupra sistemului de sănătate, ci vor avea impact și asupra productivității economice, atenționează conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pentru sănătate.
”Efectele vor pune presiune nu numai asupra sistemului de sănătate, ci vor avea impact și asupra productivității economice. Pandemia a impactat puternic și finanțarea furnizorilor de sănătate, și sustenabilitatea serviciilor acestora. Criza a dus la cheltuieli neprevăzute și o redistribuție de fonduri, pentru că furnizorii au trebuit să-și remodeleze fluxurile tocmai pentru a le implementa și adapta noilor măsuri de distanțare. La fel, achiziția de echipamente de protecție a fost prioritară în dauna achiziționării altor produse necesare activității spitalelor. Efecte semnificative s-au produs și la nivelul furnizorilor, care au fost nevoiți să închidă temporar, pe perioada stării de urgență, activitatea cabinetelor - și mă refer aici la colegii stomatologi”, a arătat consilierul prezidențial.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Măsurile costisitoare de sprijin pentru limitarea consecințelor economice au însemnat și ele costuri ridicate cu creșterea datoriei publice și, ca atare, implicații pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Deci, vedeți, toate acestea se leagă, iar cheltuielile de sănătate sunt dependente de sursele de finanțare și este de așteptat să apară efecte majore și privind fluxurile de finanțare viitoare ale sănătății”, a declarat consilierul prezidențial.
Pe de altă parte, printre prioritățile pe care le are în vedere noul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, - anunțate în deschiderea Videoconferinței - se numără dezvoltarea capacităților medicale ambulatorii, astfel încât să fie scăzută presiunea pusă pe spitale de pandemia de Covid-19, iar pacienții cu alte patologii să aibă acces la spitale.
”Noi trebuie să ne asigurăm în primul rând de funcționalitatea serviciilor medicale, iar acum lucrăm pentru dezvoltarea capacităților medicale ambulatorii, de la diagnostic, evaluare, tratament, monitorizare a pacienților Covid în regim ambulatoriu, ca să putem să scădem puțin presiunea pe spitale, iar pacienții cu alte patologii să aibă acces la spitale, să fim extrem de precauți când limităm accesul pacienților în spitale datorită situației epidemiologice. Nu putem să considerăm că unii sunt mai importanți decât alții, toți trebuie să beneficieze de servicii medicale, fie că sunt infectați cu Covid, fie că au alte patologii”, a declarat ministrul Rafila.
De asemenea, una dintre prioritățile ministrului Sănătății este găsirea, împreună cu organizațiile profesionale ale medicilor, în general, și ale medicilor de familie, în mod special, a acelui cadru care să stimuleze furnizarea de servicii medicale preventive - medicina omului sănătos -, dar și pachete de alte tipuri de investigații, care pot să prevină agravarea unor boli cronice sau depisteze în stadii incipiente boli care au nevoie de alte intervenții.
Alexandru Rafila a adăugat că un lucru la fel de important este ”recâștigarea funcționalității Ministerului Sănătății, care din păcate a avut de suferit în ultimii ani”, iar acum se lucrează pentru a-l pune ”în funcțiune”, astfel încât să poată să răspundă atribuțiilor pe care le are conform legii.
La rândul său, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va încerca să obțină, până la finalul acestui an sau anul următor, finanțare europeană pentru două proiecte, dosarul electronic de sănătate al pacientului și Sigma Smart, pentru implementarea cărora a semnat recent un memorandum cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Implementarea facilităților dosarului electronic va reprezenta "o revoluție în sectorul sanitar românesc, pentru că va scurta mult timpii de anamneză și de reluare a istoricului pacientului, crescând calitatea actului medical și calitatea diagnosticului", a anunțat Conf. Dr. Adela Cojan, Președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
CNAS vrea să obțină finanțarea din fonduri UE până la final de an.
România ocupă însă un loc codaș în Europa în privința accesului la medicamente inovatoare și, desi în ultima perioadă situația pare că s-a îmbunătățit în cazul terapiilor oncologice, pentru alte afecțiuni sunt întârzieri mari și o disponibilitate redusă, a arătat Luana Gabriela Ionașcu, Government Affairs Lead România Bristol Myers Squibb.
Ea a prezentat concluziile unui studiu realizat în perioada 2016-2019, care arată că România ocupa ultimul loc din UE în privința accesului paciențillor la medicamente inovatoare: din cele 152 de produse aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor în intervalul respectiv, doar 39 au fost introduse și pe lista compensatelor în România.
Situația pare că s-a îmbunătățit în ultima perioadă în privința terapiilor împotriva cancerului, dar pentru alte afecțiuni România și celelalte țări din Europa Centrală și de Est au în continuare, față de restul Europei, întârzieri mari și disponibilități reduse pentru noile medicamente.
Este nevoie, așadar, de un cadru de reglementare stabil și eficient și de un mediu predictibil și transparent care să poate stimula cercetarea știintifică, inovația și investițiile, concluzionează reprezentanta Bristol Myers Squibb, una dintre cele mai mari companii biofarmaceutice la nivel mondial.
În Europa, activitățile de cercetare și dezvoltare au atras anul trecut, în contextul COVID 19 și al încercărilor de a găsi terapii de combatere a pandemiei, investiții de 39 de miliarde de euro.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, s-a referit inclusiv la lecțiile învățate în 2010, arătând că reducerea de atunci a salariilor medicilor s-a făcut simțită în pandemie prin lipsa de personal necesar pentru a trata pacienții. Acesta a arătat că există spitale de urgență care au doar 100 paturi cu oxigen, din 500-600, iar autoritățile nu au alocat niciodată bani pentru stocuri medicale.
Arafat a mai spus că, în urma unui exercițiu efectuat pe perioada deținerii președinției UE, România a avertizat că Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar.
Șeful DSU a arătat că ”pandemia a fost pentru noi și rămâne școală despre modul în care trebuie să ne organizăm să devenim mai rezilienți și să rezolvăm unele probleme din timp, să nu așteptăm să mai vină un dezastru ca să spunem că uită-te nu am învățat nimic de la dezastrul trecut”.
”O singură lecție tragem din criza economică de atunci: nu mai atingeți sistemul sanitar chiar în perioada unei crize economice. Noi in timpul crizei economice din 2010-2011 am făcut niște greșeli mari care au dus la pierdere foarte mare de personal către alte țări, reducerea salariilor peste noapte cu 25% fără să discutăm cu medicii tineri care aveau credite fără să vedem care este situația reală a lor și cum putem să-i sprijinim. (...)
Cele mai mari pierderi de personal și impact le-am avut atunci și pot să spun că, pe domeniul medicinii de urgenț,ă am pierdut sute de specialiști, care sunt acum în Marea Britanie, în Belgia, în Franța, în Irlanda, în Germania și care au plecat pentru că nu mai puteau, modul în care au fost tratați atunci și modul în care au fost loviți prin reducerea respectivă.
Criza economică din 2010-2011 a avut impactul ei asupra pandemiei de acum. N-am găsit destui anesteziști, n-am găsit destui medici de urgență, n-am găsit destul personal”, a arătat Raed Arafat.
”Singurul stoc pe care am reușit să-l creăm a fost în 2015, în perioada Ebola, când am primit de la guvern o sumă de bani pentru un stoc, iar în 2019 a venit un audit și ne-a acuzat că am cheltui banii degeaba pentru că am făcut un stoc care nu a fost folosit. Culmea este că după două luni de la auditul respectiv noi am folosit ce rămăsese din stocul de la Ebola pentru spitale în primele zile de pandemie, pentru protecție”, a amintit Arafat.
Acesta a pledat totodată pentru schimbarea modului de organizare a sistemului medical, inclusiv în privința resursei umane, dincolo de finanțare. ”De acum trebuie să ne gândim că medici alocați la numărul de paturi nu mai merge. Trebuie activitatea să determine numărul medicilor care trebuie să fie într-un spital, trebuie să acceptăm redundanța, trebuie să acceptăm că nu mai merge gândirea că ce venituri face o secție înseamnă că este eficientă, dacă nu face venituri înseamnă că nu eficientă, că o secție care se ocupă de cazuri foarte critice și trebuie să facă pierderea asta nu înseamnă că este foarte ineficientă și trebuie să-i dăm în cap șefului secției dacă el se ocupă de cazuri extrem de grele, care nu sunt finanțate corect. Într-o secție de ATI, de exemplu, preferabil să am câțiva medici și asistenți în plus decât să fiu la limită pentru activitatea zilnică sau să-i am în minus”, a afirmat ședul DSU.
El a adăugat că nu mai trebuie considerat că un spital cu gradul de ocupare de 90-95%, cu rulaj foarte mare, înseamnă un spital eficient. ”Acuma cred că trebuie să ne gândim că un spital eficient este un spital în care mai rămâne în el inclusiv un număr de paturi de rezervă, un număr de locuri de rezervă, inclusiv locuri de terapie intensivă, locuri pe oxigen, locuri care să ne permită să creștem capacitatea imediat. (...) De exemplu, nu mi-a venit să cred când auzeam unele spitale care au 500-600 de paturi ne ziceau: da, dar am numai 100 cu oxigen, restul sunt fără oxigen. Adică sunt paturi de hotel, se doarme acolo pentru a fi investigat bolnavul, dar bolnavul nu are nici oxigen nici nimica! Ce caută paturi într-un spital de urgență care nu au oxigen? Înseamnă că e o problemă în concept, e o problemă în modul în care tratăm, un bolnav trebuie să meargă către ambulatoriu, alții bolnavi cred poate că trebuie să aibă mai repede acces la spital, deci toate acestea trebuie gândite în lumina învățăturilor care le-am luat acum de la pandemie”, a declarat Raed Arafat.
Potrivit acestuia, mai trebuie învățat și că în perioade de dezastru nu merg lucrurile ca în perioada de normalitate.
”Când ai o situație în care ești copleșit ești supra încărcat trebuie să te adaptezi regulile trebuie să se adapteze. Americanii au o regulă care se numește altered standards of care, standarde alterate ale îngrijirilor în timpul dezastrelor și aceast lucru este prevăzut la nivel de lege. În Franța este un statement cum se spune despre dreptul medicului de a lua decizii când este confruntat cu un dezastru când este copleșit de un număr foarte mare de pacienți care ajung în plus și pentru care nu are capacitate de ai trata pe toți în mod egal. Da, ideea este ca sistemul sanitar să funcționeze, să facă tot ceea ce este necesar pentru toți pacienții în mod perfect oricând. Realitatea din teren ne arată că sunt momente în care trebuie să ne adaptăm să vedem care sunt prioritățile să prioritiza și să salvăm cat mai mult posibil dintre cei care sunt cu risc ridicat. Asta este problema unui dezastru și da când dezastrul devine de lungă de rată, impactul este vizibil și pe celelalte sectoare sanitare”, a mai spus Arafat, care a adăugat că și în România, chiar în pandemie, medicii au fost cei care au decis ce pacienți trebuie tratați cu prioritate.
Șeful DSU a mai afirmat că, în februarie 2019, când deținea președinția în exercițiu a UE, România a organizat la Bruxelles, împreună cu Centrul pentru amenințări hibride și reziliență de la Helsinki, un exercițiu, iar rezultatul, potrivit căruia Uniunea nu e pregătită pentru un dezastru sanitar, a fost comunicat Comisiei Europene prin raportul final al președinției.
”Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar, lipsa de personal, lipsa de echipamente lipsa de echipamente de protecție, de stocuri, toate s-au arătat reale în momentul în care a început pandemia și în momentul în care am început să vedem că nu avem echipamente de protecție, că nu avem ce ne trebuie și am început să intrăm în problema de a găsi imediat ce avem nevoie și aici cu prețuri mult mai mari decât dacă ne-am fi pregătit înainte”, a afirmat Raed Arafat.
Dr. Nelu Tătaru, Președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și până recent ministru al Sănătății, își amintește că, în 2010, a fost încercată o reformă a sistemului medical.
"În 2010, dacă-mi aduc bine aminte, se încerca o reformă a sistemului medical, în componenta unei crize economice prin care trecea atunci țara noastră. Vorbeam de finanțare. Atâta timp cât o să vorbim greu și pe la colțuri de asigurări complementare, de costuri suplimentare, de coplată, cred că vom ajunge cam greu ca pacientul să fie în centrul sistemului. Și marja financiară, necesară și corectă, să ajungă la asistența medicală pe care trebuie să o acordăm acelui pacient.
La fel, susțin cu tărie că performanța trebuie plătită în sistemul medical românesc, iar în acest moment, să luăm la bazp, că operez 100 de pacienți într-o lună sau unul sau niciunul, salariul este același", spune Tătaru.
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte al Comisiei pentru Sănătate din Senat, atenționează însă că va fi nevoie de doi ani pentru restructurarea spitalelor.
"Despre restructurarea spitalelor, noi vom avea un interval de circa doi ani de zile de ieșire din pandemie, în care lucrurile să se așeze. Spitalele nu ar trebui să mai arate cum au arătat înainte de intrarea în pandemie.
Ar trebui să învățăm foarte bine lecția din pandemie și să vedem cum facem un redesign al acestui sistem, indiferent că vorbim despre sistemul ambulatoriu, indiferent că vorbim de sistemul spitalicesc și indiferent că vorbim de ce înseamnă placa turnantă a sistemului de sănătate, care este reprezentată de medicul de familie", explică Streinu-Cercel.
Dr. Sorin Ungureanu, Director General Adjunct al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), semnalează că există și o problemă de inerție.
"În acest moment avem o problemă generată de inerție care s-a văzut de-a lungul timpului, inerție datorată rutinei sau poate orgoliilor. Se vorbește că pacientul trebuie să fie în centrul sistemului și așa este. Pentru un profesionist, pacientul este în centrul sistemului. Reprezintă principala rațiune pentru care noi, profesioniștii, existăm și ne exercităm această profesie vocațională. Trebuie să fim un pic atenți la modul în care organizăm acest sistem, astfel încât pacientul din centrul sistemului să nu devină un prizonier al sistemului și să reușim să facem lucrurile cât mai bine pentru el.
Domnul Tătaru s-a referit, și sunt de acord, la necesitatea unei reforme legislative, însă trebuie să ținem cont că reforma doar a legii sănătății nu cred că va rezolva toate problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate. Reforma legislativă va trebui să fie mult mai complexă și să acopere și alte legi, care, prin modul în care sunt enunțate sau aplicate, pot crea dificultăți în activitatea sistemului de sănătate, iar aici aș putea să mă mai refer la Codul Muncii sau la Legea achizițiilor publice", apreciază Ungureanu.
Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a prezentat la videoconferință statisticile sumbre care plasează România pe ultimul loc în Europa la multe capitole, dar și Pactul inovației în sănătate, document propus de asociație cu măsuri concrete pentru rezvolvarea multora dintre problemele acestui domeniu.
Astfel, datele oficiale arată că România are cea mai scăzută finanțare din UE pentru sănătate, cel mai lung timp de acces la inovație medicală, cele mai mici investiții pentru cercetare - dezvoltare și cele mai lungi termene de aprobare a studiilor clinice. Toate acestea duc la un alt record negativ: cea mai mare rată de mortalitate din cauze care pot fi prevenite sau tratate.
Alte cifre întregesc tabloul tragic al sănătății sau al lipsei de sănătate în România: speranța de viață este cu 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate cinci state europene. Dacă se menține dinamica actuală, va fi nevoie de 27 de ani pentru a atinge speranța de viață din țările dezvoltate și între 40 și 50 de ani pentru scăderea mortalității din cauze prevenibile.
“Sunt statistici pe care trebuie să le schimbăm. (...) Avem provocări fără precedent legate de pandemie, dar nu numai: îmbătrânirea populației sau creșterea poverii bolilor cronice. Este cel mai bun moment să punem sănătatea pe primul plan și să ne unim forțele pentru o îmbunătățire rapidă - factori de decizie, partide politice, medici și producători de medicamente”, a spus Zaharescu.
La rândul lor, reprezentanții spitalelor au insistat asupra problemelor financiare grave din domeniu.
Astfel, Prof. Dr. Anca Coliță, managerul Institutului Clinic Fundeni, a afirmat că nu există fonduri pentru asigurarea mentenanței echipamentelor institutului, iar Conf. Dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, susține că au crescut la un nivel de nesuportat cheltuielile cu spitalizarea și că acestea nu sunt rambursate decât parțial de către Casa de Asigurări, așa că se impune schimbarea mecanismului actual de decontare.
Pentru descongestionarea spitalelor, o soluție propusă atât de reprezentanții sistemului sanitar cât și de cei ai pacienților este “activarea” filtrului care ar trebui să fie reprezentat de medicii de familie.
Spitalul ar trebui să fie doar pentru cazurile grave, nu pentru radiografii, hemograme sau consultanții. (...) Toată patologia din spitale ar trebui să fie filtrată de medicii de familie și de ambulatorii, vechile policlinici, care nu prea mai există în prezent”, a spus Florescu.
Spitalele ar fi degrevate astfel de aproape două treimi dintre pacienți.
O implicare mai mare a medicilor de familie propune și Dr. Radu Lupescu, medic ATI la Clinica Rhéna din Strasbourg, Franța, dar și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), potrivit căruia medicii de familie pot de exemplu să se ocupe de transferul și monitorizarea pacienților cronici, în colaborare cu colegii de specialitate, sau să preia din spitale procesele de eliberare de rețete sau cereri de analize.
Gănescu spune că în România prea des se sting “focuri” în domeniul sanitar, prin găsirea de soluții punctuale în cazurile grave, și prea rar sunt eliminate cauzele care duc la aceste situații.
Și Conf. Dr. Carmen Orban, directorul general al Grupului Monza, a vorbit despre infrastructura precară a sistemului sănătății și spitalele atât de vechi din România, unde totuși colegii săi au reușit să-și facă datoria cu succes în perioada dificilă a pandemiei.
“Sistemul de sănătate este bolnav, trebuie să îl resuscităm împreună”, a spus directorul.
Suprasolicitarea fizică și psihică din spitalele transformate de la debutul pandemiei în unități de terapie intensivă nu poate fi imaginată de cei din afara acestor unități, iar greul a căzut pe medicii tineri din multe specialității și pe asistenții medicali aflați lângă paturile pacienților, a apreciat prof. Dr. Elena Copaciu, șeful Secției ATI a Institutului de Boli Infecțioase ”Matei Balș”.
