Tribunalul București a admis în primă instanță solicitarea Iridex Group, administratorul depozitului de deșeuri de la Chiajna, de a obliga Radioul public și pe un jurnalist al acestuia să înceteze provizoriu postarea sau difuzarea de materiale de presă în legătură cu activitatea companiei, controlate de fostul senator al fostului Partid Conservator Corneliu Pascu, Iridex acuzând că un articol i-ar fi prejudiciat imaginea.
Decizia instanței, exprimată prin ordonanță președințială, nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. Totul s-a întâmplat extrem de repede: Iridex a trimis cererea către Tribunalul București pe e-mail, în data de 20 martie, în jurul orei 13, iar decizia instanței a fost pronunțată pe 24 martie la ora 15.
Articolul incriminat, apărut pe 13 martie, se intitulează "Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!" și, în momentul publicării acestui material, este în continuare disponibil pe site-ul menționat, care aparține București FM, postul local al Radio România Actualități dedicat Capitalei din cadrul Societății Române de Radiodifuziune (SRR).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
UPDATE Articolul a fost eliminat, postul de radio transmițând că a aflat de decizia instanței după acest articol al Profit.ro. "Am luat la cunoștință de decizia instanței, astăzi, 29 martie, in urma verificării portalului Tribunalului București, după apariția unui articol de presă pe profit.ro. Retragerea articolelor în discuție reprezintă o dovadă de bună credință din partea SRR. Ne rezervăm dreptul a înainta apel și de a prezenta toate dovezile, în susținerea articolelor de presă publicate", se arată pe site-ul bucurestifm.ro, într-un anunț care ulterior a fost restrâns.
Articolul conține și o serie de întrebări retorice:
"În fine, la groapa de gunoi, resturile de mâncare, batistele pline de muci și toate celelalte deșeuri infestate cu coronavirus sunt depozitate la grămadă cu restul gunoiului și acoperite cu pământ?! Dacă așa stau lucrurile, înseamnă nu numai că toate celelalte măsuri și eforturi sunt în zadar, ci și că Sectorul 1 ar putea sta pe o bombă biologică?! Pentru că Sectorul 1 este singurul din București pe raza căruia se află o groapă de gunoi, cea de la Iridex. Deci, gunoierele străbat sectorul în lung și-n lat pentru a-l debarca pe veselul virus la Chiajna?! Oare groapa de gunoi este deja infestată?! Atunci, este infestat și gazul de depozit care se formează prin fermentarea gunoiului?! Este ars un asemenea gaz posibil infestat în instalația de producere a energiei electrice?!", scrie în articolul apărut pe site-ul bucurestifm.ro.
Articolul a apărut cu circa o săptămână înainte de expirarea, pe 21 martie 2020, a contractului de depozitare a deșeurilor la depozitul Chiajna încheiat între Primăria Municipiului București și Iridex Group, încheiat inițial în 1999. Pe 23 martie, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis să nu prelungească contractul, delegând Consiliilor Locale ale sectoarelor Capitalei responsabilitatea încheierii de contracte de depozitare a deșeurilor.
Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache (PSD), declara pe 4 martie că "o mare parte din poluarea din București vine de la groapa Iridex", iar pe 24 martie a adresat o scrisoare Gărzii Naționale de Mediu în care solicita instituției să dispună încetarea activității depozitului de deșeuri administrat de Iridex Group, susținând că "s-au împlinit ambele condiții pentru stoparea funcționării acestui depozit", respectiv s-a depășit capacitatea maximă de depozitare, iar CGMB nu a prelungit contractul cu Iridex.
În plus, Primăria Sectorului 1 cere în justiție încă din 2018 anularea autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri Iridex, procesul fiind în continuare pe rol.
Pe de altă parte, în ianuarie anul acesta, Iridex susținea, într-un comunicat: "De 4 ani, în scopul obținerii unui nou mandat de primar, domnul Tudorache aduce învinuiri imaginare Iridex, invocând, fără dovezi, presupuse „grave lipsuri în desfășurarea activității”. Uzând de funcția ce o deține, a intervenit la toate autoritățile pentru închiderea acestui depozit, considerând că acest subiect este „cheia” în câștigarea unui (eventual) nou mandat".
Potrivit documentelor din dosar, Iridex Group și-a exprimat intenția de a înregistra în viitor pe rolul Tribunalului București și o acțiune pe fond, de drept comun, împotriva SRR și a jurnalistului postului public de radio, în care să ceară pârâților despăgubiri de imagine în sumă de 50.000 de euro. Acest lucru nu va fi însă posibil decât după ridicarea stării de urgență.
"În temeiul art. 255 coroborat cu art. 253 alin 1 lit. b Cod civil, obligă pe pârâții M.A. și Societatea Română de Radiodifuziune să înceteze, provizoriu, postarea sau difuzarea de materiale de presă în legătură cu activitatea reclamantei, de genul sau natura articolului publicat la data de 13 martie 2020 denumit <Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!>, precum și retragerea tuturor publicațiilor scrise sau electronice care cuprind aceste materiale. În temeiul art. 255 coroborat cu art. 253 alin 1 lit. b Cod civil, interzice pentru viitor publicarea de noi articole sau materiale, inclusiv în mediul online, în legătură cu subiectul articolului arătat mai sus sau referitoare la Iridex, până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond ce va fi promovată de reclamantă", a decis recent Tribunalul București.
Cum acțiunea de fond nu poate fi introdusă deocamdată, rezultă că interdicția, dacă va rămâne definitivă, este valabilă cel puțin pe perioada stării de urgență.
SRR nu a răspuns solicitării de reacție a Profit.ro până în momentul publicării acestui articol, iar jurnalistul nu a putut fi contactat.
Iridex solicitase instanței să interzică SRR și jurnalistului să difuzeze materiale de presă chiar și în legătură cu acest litigiu ca atare sau cu altele similare care vor fi înregistrate în viitor, însă judecătorii au respins această cerere, arătând că "aceste informații sunt publice prin natura lor și dreptul pârâților de a aduce la cunoștința publicului existența unor astfel de litigii nu poate fi îngrădit".
Compania a acuzat SRR că derulează încă din 2016 o "reală campanie defăimătoare" împotriva sa.
"Astfel, începând cu data de 19 septembrie 2016, denumirea societății a fost asociată, în mod artificial și complet injust, cu diferitele acuzații referitoare la posibile probleme de mediu, acuzații ce au constituit, în repetate rânduri, chiar titlul articolelor aparținând pârâtului. În mod subsecvent, într-o acțiune continuă de denigrare a societății reclamante, pârâții au înțeles să expună public informații trunchiate, care reprezintă o imagine deformată asupra realității si care sunt de natură a induce în eroare cu privire la legalitatea și îndreptățirea societății de a funcționa potrivit obiectului asumat în exercitarea activității sale. Nu poate fi ignorat faptul că, începând cu anul 2016, pe site-ul redacției sub tutela căreia jurnalistul publică diverse articole de presă, au apărut mai mult de 35 de postări calomnioase ce au legătură cu activitatea Iridex și care, în fond, urmăresc conturarea unei imagini publice care nu corespunde cu realitatea și care afectează, în mod evident, funcționarea normală a societății reclamante, din care 8 materiale au fost postate doar în cursul acestui an, respectiv în doar două luni și jumătate. Tot acest demers asumat de pârâți a culminat prin postarea, pe site-ul bucurestifm.ro, în data de 13 martie 2020, a unui articol de presă purtând titlul „Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!”, prin care pârâții, profitând de starea de panică resimțită deja în jurul acestui subiect, acuză faptul că la „groapa de gunoi” Iridex sunt aduse deșeuri infestate cu acest virus", au arătat în instanță avocații administratorului depozitului de deșeuri de la Chiajna.
Tribunalul București, în motivarea deciziei sale, a arătat că articolele menționate, apărute din 2016 încoace, "sunt concertate și perpetuu critice, fără a permite sau solicita reclamantei un drept la replică, fără preocuparea de a evita dezinformarea sau defăimarea și fără o dezbatere reală a argumentelor legate de pretinsele nelegalități prilejuite de încheierea sau executarea contractului (de concesiune încheiat cu Primăria Municipiului București – n.r.".
"Deosebit de gravă este, în opinia instanței, modalitatea tendențioasă de redactare a articolului, care nici măcar nu lasă aparența unei documentări prealabile. Autorul se mulțumește să adreseze niște întrebări retorice cu privire la posibilitatea ca „groapa de gunoi” administrată de reclamantă să fie un focar de coronavirus, fără a aduce argumente științifice sau medicale, după care reia retorica suspiciunilor de corupție și nelegalitate privind operațiunile derulate de reclamantă, fără legătură cu epidemia în cauză. Cu toate acestea, informația de bază care rămâne în mentalul cititorului este aceea a unei stări de pericol de infectare din cauza existenței unui pretins focar de coronavirus atât la locația unde sunt depozitate deșeurile, dar, mai grav, în întreg orașul prin raportare la rețeaua de străzi pe care circulă mașinile de colectare și prin raportare la activitatea de colectare a deșeurilor medicale. Cu alte cuvinte, este vizibil că pârâtul, autorul articolului, folosește doar ca pretext trimiterea la epidemie, pentru a genera interes asupra tematicii mai vechi legate de activitatea reclamantei. Nu doar că este vorba despre o conexiune vizibil artificial și forțat făcută, dar ea nu poate avea ca scop decât intenția de a capta atenția publicului, care, în contextul poziției adoptate de autorități cu privire la combaterea acestui virus, este mult mai atent și mai ușor de influențat prin simpla menționare a termenilor relevanți, precum „epidemie”, „coronavirus”, „contaminare”, „focar” etc", au apreciat judecătorii.
Interesant este că Tribunalul București, deși nu și-a întemeiat în drept decizia pe prevederile Decretului prezidențial de instituire a stării de urgență (articolul vizat fiind publicat înainte de decret), ci pe cele ale Codului civil, face referire la starea de urgență ca "circumstanță agravantă".
"De remarcat este de asemenea faptul că, la numai o zi după publicarea articolului arătat (pe 14 martie 2020), autoritățile au făcut publică intenția instituirii stării de urgență pe teritoriul României în legătură cu epidemia de coronavirus, intenție deja discutată și în zilele anterioare. Prin urmare, și momentul la care a fost publicat articolul marchează o perioadă tensionată în societatea românească, în care interesul publicului larg a fost eminamente orientat asupra informațiilor legate de epidemie și, în general, asupra măsurilor care trebuie luate pentru evitarea îmbolnăvirii, iar concluzia nu poate fi decât tot în sensul că autorul a intenționat să fructifice această susceptibilitate a publicului prin redactarea articolului în acest mod și la momentul în cauză. (...) Caracterul ilicit și deosebit de grav al faptelor pârâtelor este evident și prin raportare la poziția adoptată public și direct de către autorități, inclusiv prin decretul de instituire a stării de urgență, cu privire la răspândirea informațiilor false. Or, în cauză, pârâții au indus informația că focarul de coronavirus de la nivelul Capitalei ar fi datorat sau amplificat prin raportare la acțiunile reclamantei, fără a avea un minim de argumente sau dovezi în acest sens. Prin urmare, Tribunalul reține că articolul în cauză, luat și pe fondul campaniei negative purtate anterior de pârâți împotriva reclamantei, este de natură să constituie o faptă de propagare a unor știri false, cu potențial de panicare a cititorilor. Totodată, Tribunalul nu poate ignora faptul că platforma oferită de pârâta SRR are un public suficient de larg și se bucură de o suficientă credibilitate, astfel că menținerea articolului în cauză și a celor anterioare este de natură a dezinforma publicul larg și de a vătăma interesele reclamantei", se arată în motivarea deciziei instanței.
Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență face posibile măsuri fără precedent pentru combaterea "știrilor false", care au atras deja numeroase critici legate de restrângerea libertății de exprimare garantate de Constituție și în condițiile în care libertatea de exprimare nici măcar nu se numără printre drepturile pe care Decretul le restrânge explicit.
De altfel, Iridex Group a cerut explicit instanței de judecată să aibă în vedere aceste prevederi din Decretul de instituire a stării de urgență.
Extras din motivarea deciziei instanței
