Sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în aceste zile un document de colaborare cu factorii de decizie, pe 4 axe majore: (1) acces rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România, (2) stimularea cercetării-dezvoltării și inovației farmaceutice, (3) un sistem de sănătate rezilient și bazat pe dovezi, (4) finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor.
“Obiectivul final al acestei colaborări este elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație. Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.
Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa. Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut. Un exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților.
Finanțarea adecvată și predictibilă a sistemului de sănătate, o nevoie urgentă
Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. În medie, cheltuieli publice cu sănătatea/cap de locuitor din țările CEE au fost cu 26.000 de euro mai mici între 2000 și 2017, comparativ cu țările UE5. Cheltuielile cu medicamentele și vaccinurile fiind și ele mult reduse față de țările dezvoltate.
Rezultatele privind sănătatea în țările din CEE s-au îmbunătățit semnificativ în timp, dar sunt în continuare mult în urma UE5, în privința speranței de viață, ratelor de mortalitate susceptibile, mortalitatea prin boli cardiovasculare și ratelor de supraviețuire după un diagnostic de cancer.
Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018, având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.
Ce se poate face: În primul rând, o abordare proactivă a estimării bugetare și bugetare multianuală, predictibilă și în acord cu nevoile actuale ale pacienților, urmată de transparentizarea cheltuielilor bugetare în scopul identificării surselor de consum inadecvate și îmbunătățirea proceselor de achiziții publice și de ajustarea predictibilă și anuală a bugetului pentru medicamente, care să reflecte nevoile reale de tratament ale pacienților.
