Alimentele și băuturile ambalate ar trebui să aibă informații nutriționale ușor de citit pe partea din față a produselor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase, conform primului proiect de recomandări al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Consumul crescut de alimente procesate bogate în sare, zahăr și grăsimi este un factor-cheie al unei crize globale a obezității, cu peste un miliard de oameni supraponderali sau obezi și aproximativ opt milioane de decese premature în fiecare an din cauza problemelor de sănătate asociate, cum ar fi diabetul și bolile de inimă, arată datele OMS, scrie News.ro.
În prezent, doar 43 de state membre ale OMS dispun de orice fel de etichetare pe partea din față a ambalajului, fie obligatorie, fie voluntară, a declarat agenția ONU pentru Reuters, în ciuda dovezilor care arată că etichetele pot afecta comportamentul cumpărătorilor.
OMS a început să lucreze la proiectul de recomandări, în 2019. Acestea urmăresc „să sprijine consumatorii în luarea unor decizii mai sănătoase legate de alimente”, a declarat pentru sursa citată Katrin Engelhardt, om de știință în cadrul departamentului de nutriție și siguranță alimentară al OMS.
O consultare publică privind astfel de recomandări s-a încheiat la 11 octombrie, iar versiunea finalizată va fi publicată la începutul anului 2025.
Ghidul OMS recomandă guvernelor să implementeze etichete care să includă informații nutriționale și o explicație a ceea ce înseamnă acestea cu privire la caracterul sănătos al unui produs.
Un exemplu ar fi NutriScore, dezvoltat în Franța și utilizat într-o serie de țări europene, care clasifică alimentele de la A (verde, conținând nutrienți esențiali) la E (roșu, conținând niveluri ridicate de săruri, zaharuri, grăsimi sau calorii adăugate).
Chile și alte câteva țări din America Latină utilizează un sistem mai dur, cu avertismente privind conținutul ridicat de zahăr, sare sau grăsimi pe partea din față a ambalajului, într-un octogon negru care seamănă cu un stop.
Expertul în etichetarea alimentelor Lindsey Smith Taillie, co-director al Programului global de cercetare alimentară de la Universitatea din Chapel Hill, Carolina de Nord, a declarat că industria alimentară a respins avertismentele și favorizează etichetele „non-interpretative”, care includ informații nutritive, dar nu și un ghid de înțelegere a semnificației acestora, precum cele utilizate în Statele Unite.
„Cel mai important lucru pentru majoritatea țărilor la nivel mondial va fi limitarea consumului excesiv de zaharuri adăugate, sodiu (sare), grăsimi saturate și alimente ultraprocesate în general”, a precizat ea.
Cercetările efectuate în această vară de Taillie au arătat că etichetele de avertizare din Chile, alături de alte politici, cum ar fi restricțiile de comercializare pentru copii, au însemnat că chilienii au cumpărat cu 37% mai puțin zahăr, cu 22% mai puțin sodiu, cu 16% mai puține grăsimi saturate și cu 23% mai puține calorii totale, comparativ cu situația în care legea nu ar fi fost pusă în aplicare.
OMS, care nu a recomandat etichete de avertizare mai dure, a declarat că nu există suficiente dovezi pentru a determina cel mai bun sistem de etichetare.
Alianța Internațională pentru Alimente și Băuturi (IFBA), printre ai cărei membri se numără Companiile Coca Cola și Mondelez International – una dintre cele mai mari companii de snacks-uri din lume care deține peste 40 de brand-uri, printre care Oreo, Cadbury, Milka, Toblerone, BelVita, 7Days, 5Star, Tuc, Philadelphia, în 150 de țări – a declarat că membrii săi aplică deja standarde internaționale minime la nivel global. Acestea includ listarea nutrienților pe spatele ambalajelor, plus un detaliu pe partea din față a ambalajului privind cel puțin conținutul energetic, acolo unde este posibil, în conformitate cu sistemul internațional Codex Alimentarius.
„Este ceva ce companiile globale pot face, dar este clar că nu este suficient, deoarece piața este dominată de producătorii locali”, a declarat Rocco Renaldi, secretarul general al IFBA. Acesta menționat că membrii alianței sprijină în general recomandările OMS și etichetele bazate pe nutrienți.
„Dar diavolul stă în detalii – în general, nu sprijinim abordările care demonizează anumite produse”, a spus el. „Nu credem că etichetele de tip avertizare pentru sănătate au ce căuta pe produsele alimentare care sunt considerate sigure, aprobate și aflate pe piață, și apreciate de consumatori”.
