Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a anunțat un set de măsuri pe care compania sa le va implementa în lupta pe care o duce împotriva difuzării de ”știri false” și de articole mincinoase pe această rețea de socializare, la o săptămână după ce antreprenorul american i-a asigurat pe internauții din lumea întreagă că platforma Facebook nu a influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, informează Le Monde.
”Luăm chestiunea dezinformării foarte în serios”, a declarat Mark Zuckerberg, într-o perioadă în care polemicile din jurul Facebook încă nu s-au stins în Silicon Valley. ”Trebuie să fim însă prudenți, pentru că nu dorim să fim arbitrii adevărului”, a adăugat CEO-ul companiei Facebook.
Măsurile detaliate de Mark Zuckerberg se află încă în stadiul de proiecte. Ele nu vor fi aplicate imediat. Cea mai importantă dintre ele vizează afișarea unui mesaj cu rol de alertă, ce va însoți articolele care au fost semnalate ca fiind mincinoase. Pentru a distinge informațiile false, Facebook se va baza pe utilizatorii săi, cu ajutorul unor instrumente online mai ușor de utilizat, dar și pe surse externe, specializate în ”fact checking” (”verificarea faptelor”). O altă măsură anunțată se referă la afișarea unor link-uri către companii mass-media recunoscute, sub articolele distribuite în fluxul de știri difuzat de Facebook.
Mark Zuckerbeg vrea, de asemenea, să atace ”economia informațiilor false”. Luni, 14 octombrie, Facebook a urmat exemplul Google și a anunțat că falsele site-uri de actualități nu vor mai avea acces la platforma sa de publicitate, Facebook Audience Network. Rețeaua de socializare lucrează deja în prezent pentru a asigura o detectare mai eficientă a site-urilor care abuzează de sistemul publicitar, iar accesul lor pe Facebook ar putea fi interzis. ”O parte a dezinformării reprezintă fructul spam-ului motivat financiar”, a explicat Mark Zuckerberg.
Un milion de distribuiri online
Numeroși observatori au acuzat Facebook că a facilitat victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale de pe 8 noiembrie, permițând susținătorilor acestuia să distribuie articole mincinoase. Peste 1 milion de distribuiri au fost înregistrate pe Facebook asociate unor link-uri cu știri false, precum, de exemplu, acela în care internauții erau asigurați, în mod eronat, că papa Francisc susținea candidatura politicianului republican sau acela potrivit căruia un agent FBI care investiga e-mailurile candidatei democrate Hillary Clinton a fost găsit decedat.
Această dezbatere ilustrează importanța dobândită de rețeaua de socializare americană: potrivit Pew Research Center, aproape jumătate dintre americani se informează zi de zi consultând în exclusivitate știrile difuzate pe Facebook.
Compania Facebook, cu sediul în Menlo Park, care are peste 150 de milioane de utilizatori în Statele Unite, a ales mai întâi să nege aceste probleme.
”E o nebunie să crezi că informațiile false publicate pe Facebook au putut să influențeze rezultatul alegerilor”, afirma joi, 10 noiembrie, Mark Zuckerberg. ”99% din tot ceea ce oamenii văd pe Facebook este autentic. Articolele mincinoase reprezintă doar o parte foarte mică”, a adăugat CEO-ul Facebook după alte două zile. Acest procent rămâne însă imposibil de verificat.
Poziția lui Mark Zuckerberg contrastează cu aceea a lui Sundar Pichai, directorul general al Google. Contactat marți, 15 noiembrie, de jurnaliștii de la BBC, Sundar Pichai a recunoscut că proliferarea de informații false a putut deja să joace un anumit rol în societatea actuală. Voci discordante se fac auzite chiar și în cadrul Facebook în această chestiune. Potrivit BuzzFeed, mai multe zeci de angajați ai Facebook s-au reunit, într-o manieră informală, pentru a discuta despre acest subiect și despre instrumentele online care ar putea fi implementate pentru a lupta eficient împotriva dezinformării.
Marjă de manevră strânsă
Problema nu este nouă, dar ea pare că a cunoscut o nouă amploare pe durata campaniei electorale americane, în contextul în care ”sfidarea” internauților față de companiile mass-media tradiționale nu a fost niciodată atât de importantă. Săptămâna trecută, BuzzFeed preciza că o parte din acele site-uri (care publică informații false, n.r.) sunt administrate dintr-un mic oraș din Macedonia, având unicul obiectiv de a genera încasări din publicitate. ”Se obțin până la 3.000 de dolari pe zi”, explica unul dintre administratorii acelor site-uri.
Sancțiunile publicitare anunțate la începutul acestei săptămâni de Google și Facebook nu vor fi însă suficiente. Mai întâi, pentru că site-urile vizate dispun de alte platforme care îi ajută să obțină bani de pe urma cititorilor lor. Apoi, pentru că articolele în cauză vor continua să apară în rezultatele căutărilor pe Google și în fluxul de actualități al Facebook. Alte măsuri vor fi necesare, de exemplu implementarea unor algoritmi informatici sau crearea unor echipe de specialiști dedicați monitorizării articolelor mincinoase.
Un astfel de scenariu ar deschide însă o nouă dezbatere, deoarece ar îndreptăți Google și Facebook să stabilească singure ceea ce este adevărat și ceea ce este fals. ”Noi credem că trebuie să permitem întregii lumi să se exprime, ceea ce înseamnă să îi lăsăm pe oamneni să distribuie ceea ce doresc, în măsura posibilului”, a adăugat Mark Zuckerberg. CEO-ul Facebook a înțeles deja că marja lui de manevră este strânsă. În luna mai, rețeaua de socializare Facebook a fost acuzată de reprezentanții Partidului Republican de parti-pris politic.
